Florian Borgwardt și Tibor Erős, ecologiști și pasionați dintotdeauna de mediile de apă dulce, și-au stabilit obiectivul de a contribui la refacerea marelui fluviu Dunărea. Ei lucrează în cadrul unui parteneriat internațional între oameni de știință, ecologiști și comunități locale pentru a reface ecosistemul și biodiversitatea fluviului.
Traversând 10 țări și 4 capitale, al doilea cel mai lung fluviu din Europa este o arteră vitală pentru natură și oameni. Cu toate acestea, decenii de intervenție umană au avut un impact negativ. Barajele și barierele îi fragmentează debitul, speciile de pești sunt pe cale de dispariție, zonele umede au fost drenate, iar poluarea degradează calitatea apei.
Prin urmare, populațiile de pești au scăzut, ecosistemele au fost afectate, iar comunitățile se confruntă cu riscuri tot mai mari din cauza inundațiilor și a secetei. Schimbările climatice agravează aceste presiuni, reducând și mai mult biodiversitatea și calitatea apei.
Un fluviu dificil de restaurat
Refacerea unui fluviu atât de mare și care traversează atât de multe țări precum Dunărea nu este ușor de realizat. Presiunile și prioritățile se schimbă de la un sector la altul și de la o țară la alta.
Aici intervine inițiativa DANUBElifelines, finanțată de UE, care reunește experți din întregul bazin hidrografic pentru a acționa în favoarea unui fluviu mai sănătos și mai echilibrat.
„Proiectul nostru vizează stocurile de specii de pești pe cale de a fi epuizate și care migrează către Dunăre sau în cadrul sistemului dunărean în căutarea unor habitate stabile pe parcursul ciclului lor de viață”, a declarat Borgwardt, care coordonează colaborarea în domeniul cercetării.
Cercetătorii se concentrează pe opt zone demonstrative de-a lungul sistemului fluvial – din Germania și Austria prin Slovenia, Slovacia și Ungaria, până în România și Bulgaria.
Aici, echipele elimină barierele învechite, reconectează brațele laterale și râurile mai mici și îmbunătățesc habitatele pentru a oferi râului mai mult spațiu de funcționare naturală. Activitatea lor contribuie la misiunea UE „Refacerea oceanelor și a apelor noastre” de protejare și refacere a ecosistemelor acvatice până în 2030.
Lansată în mai 2025, colaborarea pe patru ani se axează în special pe peștii migratori și pe coridoarele fluviale, pe redeschiderea rutelor de migrație blocate și pe refacerea habitatelor esențiale de-a lungul drumului.
Parteneriatul reunește universități, institute de cercetare, ONG-uri și organizații politice, inclusiv World Wildlife Fund (WWF) și Wetlands International.
Trasarea planului de refacere a Dunării
Cercetătorii DANUBElifelines studiază tiparele de deplasare a peștilor, evaluează calitatea habitatului natural și lucrează la soluții împreună cu părțile interesate de la nivel local. Într-un sector al râului, de exemplu, echipa testează îndepărtarea sau modificarea barierelor mici, astfel încât peștii să se poată deplasa din nou liber între zonele de depunere a icrelor și cele de hrănire.
Borgwardt este profesor asistent la Institutul de hidrobiologie și gestionare a ecosistemelor acvatice din cadrul Universității de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena. Este un susținător fervent al utilizării cartografierii și modelării științifice pentru a orienta refacerea.
Deoarece a crescut în apropierea unui râu, a dezvoltat un interes timpuriu pentru protecția râurilor și, ulterior, a devenit pasionat de utilizarea tehnologiei pentru a înțelege natura din perspectiva ecosistemelor.
Erős, șeful Grupului de cercetare în domeniul ecologiei pescuitului și conservării din cadrul Institutului de Cercetare Limnologică HUN-REN Balaton din Ungaria, are un parcurs similar.
S-a născut și a crescut într-un mic sat de pe țărmurile Dunării din Ungaria, iar fluviul a făcut parte din viața sa de zi cu zi dintotdeauna. „Am fost un pescar pasionat care a devenit ecolog pasionat în domeniul pescuitului.”
Ambii oameni de știință sunt în favoarea unei abordări practice, bazate pe demonstrații. În loc să elaboreze rapoarte care să se afle pe rafturi, ei intervin în locuri reale, învață din rezultate și împărtășesc pe scară largă lecțiile învățate.
Restabilirea ritmului fluviului
Potrivit lui Borgwardt, aspectul esențial este interconectivitatea: modul în care sunt legate diferitele părți ale fluviului. „Dacă peștii nu pot ajunge în anumite habitate la momentul potrivit, nu își pot finaliza ciclul de viață. Scopul este de a-i readuce în amonte și apoi în aval, în condiții de siguranță, după depunerea icrelor.”
Dificultățile sunt diferite de-a lungul fluviului. „Trebuie să selectăm siturile cele mai adecvate pentru refacere și conservare”, a declarat Erős. „Ulterior, oferim părților interesate evaluări științifice și recomandări, împreună cu propuneri pentru gestionarea durabilă.”
Replicarea a ceea ce funcționează
DANUBElifelines este conceput pentru a crea soluții care pot fi aplicate dincolo de Dunăre. Metodele testate în bazinul Dunării pot sprijini eforturile de refacere în alte râuri şi fluvii europene, ajutând proiectele viitoare să se bazeze pe cunoștințele existente, mai degrabă decât să înceapă de la zero.
Borgwardt a subliniat importanța datelor partajate. „Un sistem comun de monitorizare ne oferă o imagine mai clară a modului în care peștii utilizează habitatele. Putem apoi să ne bazăm pe aceste cunoștințe pentru a recomanda măsuri eficace.”
Implicarea actorilor locali în eforturile de refacere
Deoarece Dunărea traversează atât de multe frontiere, reușita refacerii depinde de coordonare, obiective comune și sprijin local. Pentru Erős, colaborarea cu o gamă largă de părți interesate este esențială.
„Părțile interesate trebuie să fie dispuse să acționeze în vederea atingerii unor obiective comune”, a declarat el. „Aceasta înseamnă găsirea unor soluții de compromis care să țină seama de nevoile tuturor.”
În acest sens, echipa DANUBElifelines colaborează cu autoritățile locale, cu administratorii parcurilor naționale, cu comunitățile de pescari, cu fermierii și cu organizațiile regionale.
„Analizăm modul în care gestionarea durabilă poate aduce beneficii atât râului, cât și comunităților locale”, a declarat Borgwardt. În acest scop, echipa organizează ateliere pentru a prezenta constatările și a discuta opțiunile de refacere.
WWF joacă un rol esențial în corelarea științei cu practica și politica de conservare, în timp ce proiectul colaborează îndeaproape și cu Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), care coordonează punerea în aplicare a legislației UE privind apa în întregul bazin.
„Împărtășim rezultatele siturilor noastre demonstrative cu autoritățile regionale”, a declarat Borgwardt. „În ceea ce privește conservarea naturii, dialogul și abordările bazate pe stimulente sunt adesea cele mai eficace.”
În același timp, echipa recunoaște necesitatea de a echilibra restaurarea ecologică cu utilizările existente ale râului, cum ar fi navigația, energia hidroelectrică și agricultura.
Perspective
Borgwardt rămâne optimist. „Crizele de mediu și cele climatice sunt profund interconectate”, a declarat el. „Numai abordările integrate le pot aborda. Chiar dacă ne aflăm încă în faza incipientă a proiectului, ceea ce am pus în aplicare este promițător.”
Refacerea bazinului Dunării arată modul în care acțiunea comună a științei, a politicilor și a comunităților poate începe să repare daunele acumulate de-a lungul generațiilor, creând în același timp ecosisteme mai reziliente la presiunile viitoare.
Pe măsură ce Europa se confruntă cu pierderea biodiversității și cu schimbările climatice, inițiative precum DANUBElifelines oferă atât speranță, cât și o foaie de parcurs practică – demonstrând că refacerea este posibilă și că este posibilă o schimbare de durată atunci când comunitățile sunt implicate ca parteneri.
Articol scris de Valérie Gillet
Acest articol a fost publicat inițial în revista „Horizon”, publicația UE pentru cercetare și inovare.
Studiile menționate în acest articol au fost finanțate prin Programul Orizont al Uniunii Europene.
Mai multe informații