Tranziția către energie curată nu este un proces simplu – nici pentru România, nici pentru Uniunea Europeană.
Pe măsură ce statele membre își asumă obiective tot mai ambițioase de sustenabilitate, sunt obligate simultan să rezolve ecuații complicate. Să dea acces pe scară tot mai largă și într-un mod echitabil la energie. Să garanteze securitatea energetică. Și să caute calea spre competitivitate economică, pe piețe energetice stabile.
Politicile europene se construiesc greu, prin negocieri și compromisuri, iar distanța dintre decizie și realitatea din teren rămâne, adesea, mare.
Un lucru este, însă, esențial: tinerii trebuie să înțeleagă aceste procese, să fie parte din ele și să-și facă vocile auzite atunci când se decide energia viitorului în care vor trăi.
Despre acest echilibru fragil – între ambiție politică și realitate tehnică – vorbește Olivian Savin, tânăr ambasador român al energiei, într-un interviu acordat Spotmedia în contextul programului european Young Energy Ambassadors.
Rolul tinerilor profesioniști în tranziția către energia curată a UE
Sub conducerea președintei Ursula von der Leyen, Comisia Europeană acordă prioritate promovării dialogului și colaborării cu cetățenii, în special cu tinerii, pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la politicile energetice ale UE și a stimula participarea la tranziția către energia curată.
Pentru a amplifica vocile tinerilor și a încuraja implicarea directă, Comisia Europeană a lansat programul „Tinerii ambasadori ai energiei” (YEA), ajuns acum la a patra ediție.
Programul selectează 30 de tineri profesioniști dinamici, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care lucrează, studiază sau sunt implicați activ în sectorul energetic, pentru a îndeplini, pe durata unui an, rolul de tineri ambasadori ai energiei. Aceștia pot contribui la politicile energetice ale UE, pot inspira colegii și pot participa la Săptămâna europeană a energiei sustenabile (EUSEW), care va avea loc la Bruxelles și online în perioada 9–11 iunie 2026, sub tema „O uniune energetică curată, sigură și competitivă”.
Olivian Savin, tânăr ambasador român al energiei: Tinerii trebuie să înțeleagă cum pot contribui
Spotmedia: Puteți explica rolul dvs. în calitate de tânăr ambasador pentru energie?
Olivian Savin: În calitate de tânăr ambasador pentru energie al Comisiei Europene, rolul meu este acela de a acționa ca o punte de legătură între politicile europene în domeniul energiei și al climei și tinerii, comunitățile locale și organizațiile. Susțin eforturile UE în direcția unei tranziții energetice curate, sigure și durabile, contribuind la comunicarea politicilor complexe într-un mod clar și accesibil, în special pentru publicul tânăr.
O parte esențială a rolului meu este de a sensibiliza publicul cu privire la inițiativele UE legate de energia regenerabilă, eficiența energetică și acțiunile climatice, arătând în același timp modul în care aceste politici se raportează la viața de zi cu zi, la nivel local și național.
În plus, promovez activ implicarea tinerilor și încurajez instituțiile și societatea civilă, în special din România, să participe la inițiative europene precum Zilele europene ale energiei sustenabile. Sunt, de asemenea, foarte conștient de provocările și nevoile specifice ale României în domeniul energiei și mă străduiesc să transmit aceste perspective în discuțiile la nivel european.
Cum contribuie mandatul dvs. la tranziția către energia curată a țării?
Prin această experiență, am realizat că elaborarea politicii energetice nu este deloc ușoară. În spatele fiecărei decizii se află o mulțime de analize, coordonări, negocieri și responsabilități. Observând modul în care funcționează Directoratul General pentru Energie al Comisiei Europene (DG ENER), am înțeles amploarea efortului: echilibrarea obiectivelor climatice, securitatea energetică, accesibilitatea, competitivitatea industrială și constrângerile foarte practice de implementare în multe state membre.
Una dintre concluziile cele mai clare pentru mine este că stocarea energiei este esențială pentru integrarea energiei din surse regenerabile.
Pe măsură ce creștem producția de energie solară și eoliană, sistemul are nevoie de mult mai multă flexibilitate pentru a gestiona variabilitatea și a menține stabilitatea rețelei. Stocarea ajută la transferul energiei din perioadele de surplus către perioadele de cerere ridicată, reduce restricțiile și consolidează securitatea energetică. De aceea, consider că stocarea, alături de rețele și flexibilitatea cererii, este un pilon-cheie al unui sistem energetic bazat pe surse regenerabile.
Ce perspective, idei sau bune practici ați adus din Bruxelles și ați împărtășit comunității locale?
Una dintre cele mai importante perspective este că o tranziție energetică durabilă de succes depinde nu doar de tehnologii și obiective, ci și de modul în care politicile sunt comunicate și transpuse în acțiuni concrete. În România, m-am concentrat pe explicarea politicilor complexe într-un mod accesibil, în special pentru publicul tânăr.
Am subliniat faptul că tranziția este o provocare sistemică și că integrarea este la fel de importantă ca implementarea.
Discuțiile la nivelul UE pun un accent puternic pe flexibilitate și pe factorii care fac ca o pondere mare de energie regenerabilă să funcționeze în practică: stocarea, răspunsul la cerere, interconectările și serviciile de sistem.
La ce evenimente și activități locale ați participat pentru a promova energia curată și eficiența energetică?
La nivel local, am participat la conferințe în calitate de vorbitor, unde am discutat despre integrarea energiei regenerabile și importanța tranziției pentru comunități și economie. Am fost mentor într-o competiție pentru start-up-uri, sprijinind echipe care dezvoltă soluții inovatoare, și am contribuit prin workshop-uri axate pe împărtășirea cunoștințelor și pe înțelegerea tehnologiilor de energie curată și a măsurilor de economisire a energiei.
Care sunt cele mai mari obstacole care încetinesc tranziția energetică a Europei în prezent?
Din perspectiva mea, cele mai mari obstacole sunt cele dintre ambiție și realizare. Autorizațiile rămân un blocaj major, prin proceduri lente și cerințe multiple, care creează incertitudine pentru investitori. Capacitatea rețelei este o altă constrângere, deoarece integrarea volumelor mari de energie regenerabilă necesită infrastructură mai puternică și procese de conectare mai rapide.
Finanțarea este esențială, mai ales pentru infrastructuri cu intensitate mare de capital, precum rețelele și stocarea. Acceptarea publică poate deveni, la rândul ei, un obstacol atunci când comunitățile nu văd beneficiile sau nu au încredere în proces.
Pe scurt, problema nu este lipsa tehnologiei, ci viteza, coordonarea și condițiile practice necesare pentru integrarea sigură a energiilor regenerabile. În plus, Europa trebuie să devină mai independentă energetic, ceea ce adaugă un nivel suplimentar de urgență și complexitate.
Care a fost cea mai valoroasă parte a acestei experiențe?
Cea mai valoroasă parte a fost combinația dintre participarea la EUSEW și mentoratul din cadrul programului. A fost o oportunitate unică de a vedea cum sunt discutate politicile energetice la nivel european și de a înțelege compromisurile din spatele deciziilor.
Mentoratul a oferit o perspectivă practică, din interiorul instituțiilor, ajutându-mă să înțeleg unde pot contribui în mod real tinerii profesioniști și cum pot avea impact pe termen lung.
La ce teme sau domenii lucrați în prezent și cum intenționați să rămâneți implicat în viitor?
Lucrez într-o zonă care susține direct tranziția energetică a României, în special în domeniul flexibilității și al serviciilor de sistem, contribuind la menținerea stabilității rețelei electrice pe măsură ce sistemul devine mai dinamic.
Intenționez să rămân implicat în sectorul energiei curate, combinând decarbonizarea cu fiabilitatea și sprijinind integrarea sigură a energiilor regenerabile, cu un accent clar pe nevoile României și ale regiunii.
Cât de implicați sunt tinerii profesioniști și studenții în tranziția energetică? Face UE suficient pentru a atrage talente?
Tinerii sunt mai implicați decât înainte, în special în domeniile energiei regenerabile, acțiunilor climatice și inovării. Totuși, sectorul poate părea greu accesibil, cu puncte de intrare neclare și un decalaj între discursul public și realitatea tehnică.
UE face eforturi vizibile prin programe precum „Tinerii ambasadori ai energiei” și EUSEW, dar mai sunt necesare căi mai clare de acces, stagii, programe pentru absolvenți și o legătură mai strânsă între universități și industrie, astfel încât tinerii să vadă concret cum pot contribui la securitatea energetică, accesibilitate și decarbonizare.
Acest interviu a fost realizat în colaborare cu European Sustainable Energy Week 2026. - cel mai mare eveniment anual dedicat surselor regenerabile și utilizării eficiente a energiei din Europa. #EUSEW2026 marchează a 20-a ediție și va reuni din nou comunitatea oamenilor cărora le pasă de construirea unui viitor energetic sigur și curat pentru generațiile următoare.