Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani - analiză INS

Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane în ultimii 35 de ani, migrația externă având o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, potrivit unei analize publicate marți de președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei.

Anul 2024 a marcat un nou record al plecărilor definitive, România revenind, după aproape trei decenii, la pragul de 50.000 de emigrări într-un singur an.

Datele-cheie ale analizei INS

Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane în perioada 1990–2024.
Migrația externă a contribuit cu 63% la această scădere, iar sporul natural negativ cu 37%.
În perioada 1990–2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv, iar 646.000 și-au stabilit domiciliul în România.
Soldul migrației definitive pe întreaga perioadă a fost negativ, cu un minus de 162.000 de persoane.

2024, din nou la 50.000 de plecări definitive

În 2022, numărul emigrărilor definitive a depășit 30.000 de persoane.
În 2024, România a atins din nou pragul de 50.000 de plecări definitive, nivel nemaiînregistrat de aproape 30 de ani.
În anii 2023 și 2024, soldul migrației internaționale definitive a fost negativ, ceea ce a dus la o scădere a populației rezidente cu peste 41.000 de persoane.

Riscul demografic e mai mare decât se bănuia: Pe lângă îmbătrânire, are loc și scăderea vieții profesionale, iar decrețeii mai lucrează câțiva ani

Evoluții istorice ale migrației

În 1990, aproape 100.000 de persoane au părăsit definitiv țara.
Între 1997 și 2010, nivelul anual al emigrării definitive a fost relativ redus, de regulă sub 10.000 de persoane pe an.
În perioada 2003–2009, cu vârful în 2007 (anul intrării în UE), numărul emigrărilor a ajuns la 544.000 de persoane, iar sporul migrației a fost de 458.000.
La 1 ianuarie 2010, populația rezidentă era mai mică cu peste 1,33 milioane de persoane față de 1 ianuarie 2003, migrația externă contribuind cu peste 83% la această scădere.

Perioade cu sold pozitiv

Între 2012 și 2022, migrația definitivă a avut un sold pozitiv de 183.000 de persoane, numărul imigranților fiind mai mare decât cel al emigranților.
În perioada 2022–2024, soldul pozitiv al migrației externe a fost de 235.000 de persoane, compensând aproape integral sporul natural negativ de 263.000 de persoane.
În aceste condiții, populația rezidentă nu a scăzut sub pragul de 19 milioane de persoane.

Până în 2080, România va pierde cel puțin 3,4 milioane de locuitori. Depopulare dramatică în unele regiuni

Cei mai mulți imigranți provin din Republica Moldova

După 1992, cei mai mulți imigranți definitivi au provenit din Republica Moldova.
Până în 2010, aproximativ 75.000 de persoane din Republica Moldova și-au stabilit domiciliul în România, reprezentând peste jumătate din totalul imigrărilor definitive.
În perioada 2011–2022, aproape 273.000 de persoane s-au stabilit în România, peste 60% din totalul imigranților definitivi.
Pe fondul războiului din Ucraina, aproximativ 34.400 de cetățeni ucraineni și-au stabilit domiciliul în România în perioada analizată, reprezentând 7,6% din total.
În 2023, aproximativ 10.200 de imigranți au fost din Republica Moldova (34,2% din total), iar în 2024 numărul acestora a scăzut la circa 7.900 (28% din total).
În 2024, aproximativ 21.800 de imigranți au provenit din alte state decât cele tradiționale, reprezentând 39,7% din totalul imigrației definitive.

Reveniri ale românilor din diaspora

Între 2010 și 2014, peste 90% dintre imigranți au fost cetățeni români reveniți în țară.
În 2023, 201.800 de români s-au reîntors în țară, însă ponderea lor în totalul imigranților (324.000) a scăzut la 67%.
În perioada 2014–2024, 364.000 de copii născuți în străinătate, cu cel puțin un părinte român, au fost înregistrați ulterior în România, reprezentând peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în acest interval.

Context european și global

Aproximativ 43 de milioane de persoane trăiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu în interiorul Uniunii Europene, reprezentând circa 10% din populația rezidentă a UE.
Dintre acestea, 32,6% locuiesc într-un alt stat membru, iar 67,4% provin din afara UE.
România, Polonia și Slovacia au ponderi reduse ale populației rezidente din alte state, de aproximativ 1%.
La nivel global, numărul emigranților a crescut de la 154 de milioane în 1990 la peste 340 de milioane în 2024, iar ponderea acestora în populația mondială a urcat de la 2,9% la 3,7%.