Fostul premier Marcel Ciolacu ridică miza tensiunilor din Coaliție și vorbește deschis despre ruperea actualei formule guvernamentale. Într-o intervenție la Antena 3, liderul social-democrat a spus că nu exclude destrămarea majorității și nici scenariul alegerilor anticipate.
În paralel, Ciolacu lansează un atac frontal la adresa premierului Ilie Bolojan, pe tema reformei administrative și a recesiunii tehnice.
„Nu exclud ruperea coaliției. Cel mai bine ar fi alegeri anticipate”
Marcel Ciolacu afirmă că direcția actuală a conflictului politic împinge inevitabil spre o ruptură.
„Nu exclud, dimpotrivă. Părerea mea că lucrurile spre asta duc, spre ruperea actualei coaliţii, dar eu nu recomand, cu toate riscurile, nu recomand ruperea acestei coaliţii. Eu cred că trebuie discutat şi încercat până la capăt, pentru că o criză politică în România va agrava şi mai mult climatul economic, ceea ce noi nu ne permitem”, a declarat Ciolacu.
Fostul premier avertizează că momentul este critic: „S-a ajuns mult prea sus cu acest scandal. Sunt atacuri zilnice din toate direcţiile (…)”.
Totuși, dacă ruptura va deveni inevitabilă, Ciolacu spune clar care este soluția: „Cel mai bine pentru România este, dacă se rupe această coaliţie, să mergem la alegeri anticipate”.
„Mergem şi vedem adevărul, se întorc la români, românii au întotdeauna dreptate şi vom vedea fiecare partid ce scor ia, dar decât să prelungeşti o problemă, cea mai rea decizie este să nu iei nicio decizie. La un moment dat trebuie luată o decizie”, a mai declarat Ciolacu.
În același context, Ciolacu a calificat drept „o mare greşeală” primirea USR la guvernare.
Reforma administrației, „un joc de imagine”
Un alt front de atac îl reprezintă reforma administrației anunțată de Guvern. Ministerul Dezvoltării a pus în transparență un proiect care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală și diminuarea numărului de posturi la nivel local.
Ciolacu contestă atât filosofia reformei, cât și graba adoptării prin ordonanță de urgență.
„Spune, dom'le, cât trebuie să reducă. Ce-o tot tărăgănăm atat?! De fapt, aruncăm în cârca PSD-ului «dom'le, uite cine se opune reformei», care nu e nicio reformă”, a spus Ciolacu.
Fostul premier susține că „reforma înseamnă mult mai mult decât o concediere colectivă” și acuză un „joc de imagine” din partea actualului prim-ministru.
„Presupun că se doreşte a intra în Guvern cu Ordonanţă în ceea ce priveşte reforma administrativă, urmând ca ea, pe urmă, să fie modificată în Parlament. Cea mai greşită direcţie pe care poate să o ia în acest moment primul ministru. Eu cred că trebuie să întoarcă la masa negocierilor şi discuţiilor şi să începem să livrăm ceva coerent populaţiei, mai ales când ne-am trezit într-o recesiune”, a afirmat Ciolacu.
Disputa despre recesiune: „Suntem normali la cap?”
Potrivit datelor Institutul Național de Statistică, România a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului în 2025. Premierul Ilie Bolojan a susținut că această evoluție era anticipată și că anii 2024–2025 trebuie priviți împreună, în contextul tranziției de la un model bazat pe deficit și consum la unul axat pe investiții și disciplină bugetară. Conform datelor revizuite de Institutul Național de Statistică, România a fost, de fapt, în recesiune și în anul 2024, decizie care îi lovește chiar pe social-democrați, deoarece guvernul era condus atunci de Ciolacu.
Pus în fața cifrelor, Ciolacu respinge însă interpretarea și reacționează vehement: „Nu s-a întâmplat niciodată în istoria României să vină cineva să spună că, în urmă cu doi ani, ţara a fost în recesiune două trimestre. ”Suntem normali la cap? Noi suntem primul stat din lume care a trecut prin recesiune fără să ne dăm seama?”
Fostul premier acuză și o „şmecherie contabilicească” în privința deficitului: „Dacă nu făceau acea şmecherie contabilicească, granturile le treceau în loc de împrumuturi, domnul Bolojan avea deficitul pe care l-am avut eu, cu toate măsurile”.
Ulterior, Ciolacu a invocat datele Eurostat, susținând că acestea arată că declinul economic s-a produs în trimestrul IV 2025, nu în 2024, așa cum ar fi sugerat premierul.