Guvernul, patronatele și sindicatele au avut vineri, la Palatul Victoria, consultări pe tema proiectelor de lege privind reforma administrativă și relansarea economică, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. La finalul întâlnirii, Executivul a transmis că este deschis la propunerile partenerilor sociali, în timp ce mediul de afaceri a cerut reducerea birocrației și a cheltuielilor statului, iar sindicatele au criticat tăierile de personal și au solicitat aplicarea diferențiată a reformei.
Reuniunea a fost coordonată de premierul Ilie Bolojan, alături de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila-Zoltán.
Executivul a anunțat că cele două pachete legislative – reforma administrativă și relansarea economică – vor fi adoptate simultan, argumentând că eficientizarea aparatului public ar crea spațiul fiscal necesar pentru stimularea investițiilor.
Premierul a spus că obiectivul este adoptarea legilor înainte de aprobarea bugetului pentru 2026 și a prezentat principalii indicatori macroeconomici vizați: deficit de 6,2% din PIB, investiții de 7% din PIB, finalizarea proiectelor PNRR până la sfârșitul verii și o inflație estimată la 4% la finalul anului.
„Se simt mugurii unei crize”. Firmele cer tăieri de cheltuieli și debirocratizare
Reprezentanții mediului de afaceri au apreciat dialogul cu Guvernul și includerea unor propuneri venite din partea patronatelor, însă au transmis un avertisment: economia dă deja semne clare de încetinire, iar costurile administrative și fiscale apasă tot mai puternic asupra companiilor.
„Din punctul nostru de vedere, sunt multe industrii care simt în clipa de față mugurii unei crize. Este o criză pe care noi o resimțim. Nu este o criză cum a fost cea din 2009, importată. Este o criză care este legată de cheltuirea nejudicioasă a banului public”, a declarat președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu.
În opinia sa, principalele cauze pentru această situație sunt creșterea continuă a cheltuielilor publice, birocrația excesivă, costurile mari de administrare ale aparatului de stat.
„Se discută de ani de zile despre eliminarea sau micșorarea acestei poveri a costurilor de funcționare ale statului român. Vedem foarte multe proiecte, foarte multe dorințe, foarte multe declarații, dar extrem de puține rezultate. În mediul privat noi nu premiem încercarea, premiem reușita”, a spus liderul Concordia.
El a atras atenția că mai multe domenii - HORECA, automotive, mobilă, decorațiuni, imobiliare - resimt deja scăderi de activitate și presiuni pe cash-flow, iar fără intervenții rapide există riscul creșterii șomajului.
În acest context, patronatele au cerut:
- reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului
- debirocratizare
- sprijin punctual pentru firmele aflate temporar în dificultate
- implementarea mecanismului kurzarbeit, care permite reducerea programului de lucru în locul concedierilor
„Dacă un angajat a contribuit la fondul de șomaj, are sprijin când rămâne fără job. Dar nimeni nu își pune problema că există și societăți comerciale care pot trece prin perioade dificile. Și ele trebuie sprijinite pentru a nu ajunge să se desființeze”, a explicat Șucu.
El a mai subliniat o problemă structurală a economiei românești: numărul redus de locuri de muncă raportat la populație.
„La o populație de 17 milioane ar trebui să existe un minim de 11 milioane de locuri de muncă. În clipa de față există doar cinci milioane. Cei care sunt în câmpul muncii sunt taxați extrem de mult, iar firmele corecte sunt suprataxate, în timp ce concurența neloială nu este controlată”, a mai spus Șucu.
IMM-urile: impact „limitat”, prea puține firme vor beneficia
În ce privește IMM-urile, președintele IMM România, Florin Jianu, a apreciat că Guvernul vorbește despre relansare economică, însă a spus că dimensiunea programelor este prea mică pentru a produce un efect real.
„E cam mult spus ‘relansare economică’ în momentul în care pui pentru IMM-uri 0,01% din PIB. Vorbim de 2,2 miliarde de euro cumulat, raportat la un PIB de 375 de miliarde. Semnalul e bun, dar impactul este limitat”, a declarat Jianu.
Potrivit calculelor organizației, doar 200–300 de IMM-uri ar putea beneficia direct de măsurile anunțate, în timp ce mediul de afaceri are nevoie de intervenții care să ajungă la zeci de mii de firme, similar programului IMM Invest.
El a cerut debirocratizare, simplificarea procedurilor, combaterea concurenței neloiale, folosirea mai eficientă a Fondului de Garantare pentru IMM-uri.
„Sunt măsuri care nu costă nimic, dar simplifică viața companiilor și a cetățenilor”, a spus Jianu.
Sindicatele: reformă cu evaluări punctuale, nu tăieri „la grămadă”
Sindicatele au avut cea mai critică poziție, în special față de reducerile de cheltuieli de personal.
Președintele Blocul Național Sindical, Dumitru Costin, a declarat că partea sindicală a depus documente de poziție și a cerut o aplicare diferențiată a reformei. Principala solicitare: evaluarea „instituție cu instituție”, nu impunerea unor tăieri uniforme.
Potrivit lui Costin, există instituții care au aplicat deja anul trecut măsuri dure – reorganizări, reducerea posturilor de conducere, încetarea contractelor cu pensionari – iar reluarea tăierilor ar penaliza tocmai administrațiile care au respectat regulile.
Ca exemplu, liderul sindical a invocat Casa Națională de Asigurări de Sănătate, despre care a spus că și-a îndeplinit obligațiile de reducere a cheltuielilor.
„Nu e corect să o luăm de la capăt pentru toată lumea, în timp ce alții nu au făcut nimic”, a argumentat el.
Pe zona economică, sindicatele au venit și cu propuneri suplimentare: dezvoltarea unor hub-uri digitale pentru IT și inteligență artificială, un rol mai activ al Băncii de Investiții și Dezvoltare în crearea de fonduri și instrumente investiționale, reformarea schemelor de ajutor de stat, oprirea transferului de contribuții din Pilonul I către Pilonul II de pensii, introducerea unor pensii ocupaționale, după modelul britanic.
Guvernul a transmis că toate propunerile formulate în cadrul Consiliului vor fi analizate și, în funcție de argumente, pot fi incluse în forma finală a pachetelor legislative. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că intenționează ca ambele proiecte de lege - al reformei în administrație și al relansării economice - să fie adoptate săptămâna viitoare, prin asumarea răspunderii guvernului în parlament.