Majoritatea procurorilor propun modificarea Legilor justiției astfel încât investigarea infracțiunilor de corupție comise de magistrați să revină în competența Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Aceștia consideră că actuala structură de la Parchetul General a generat „disfuncționalități semnificative” și rezultate slabe în combaterea corupției din sistemul judiciar.
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Secția pentru procurori, a anunțat că sinteza propunerilor formulate în urma consultării parchetelor a fost transmisă Ministerului Justiției, comisiilor juridice din Parlament și Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției. Documentul vizează modificarea legii penale, a celei procesual penale și a Legilor justiției.
În marea majoritate a unităților de parchet consultate, procurorii au apreciat că este necesară reglementarea explicită a competenței DNA de a investiga faptele de corupție săvârșite de magistrați.
„Disfuncționalități semnificative” după schimbarea din 2018
Procurorii arată că, din iulie 2018 până în prezent, cadrul normativ actual a dus la rezultate mult mai slabe în combaterea corupției la nivelul sistemului judiciar. Datele statistice invocate indică faptul că în această perioadă doar doi magistrați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție, comparativ cu aproximativ 160 de magistrați în perioada în care competența aparținea DNA.
Această situație este pusă pe seama discontinuității instituționale, a procedurilor de numire a procurorilor și a lipsei unei structuri specializate exclusiv în combaterea corupției la nivel înalt, elemente care au alimentat percepția existenței unui regim juridic „privilegiat” pentru magistrați.
De ce DNA, potrivit procurorilor
În document se subliniază că DNA dispune de infrastructura, expertiza și resursele necesare pentru anchetarea magistraților implicați în fapte de corupție. Procurorii anticorupție sunt selectați prin concurs din rândul celor cu minimum zece ani de experiență și sunt sprijiniți de polițiști judiciari specializați, experți antifraudă, investigatori financiari și capacități de supraveghere tehnică.
„Corupția la nivel înalt nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu pe toate palierele de instrumentare și de o bază logistică sustenabilă”, se arată în documentul transmis de Secția pentru procurori.
Risc pentru încrederea publică și pentru lupta anticorupție
Menținerea actualei soluții legislative afectează nu doar eficiența urmăririi penale, ci și percepția publică asupra imparțialității justiției, avertizează procurorii.
Aceștia atrag atenția că lipsa unei reacții ferme față de corupția din interiorul sistemului judiciar poate crea riscul impunității și în alte domenii, prin blocarea sau deturnarea actului de justiție.
Pe lângă revenirea dosarelor de corupție la DNA, Secția pentru procurori propune ca investigarea infracțiunilor comise de magistrați să se facă în funcție de natura faptei: de către parchetele de pe lângă curțile de apel și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv de către DNA sau Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.