Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat sâmbătă că, în urma unei decizii recente a Curții Constituționale a României (CCR), șeful statului își recâștigă dreptul de a sesiza CCR asupra unei legi pentru orice motive, inclusiv de fond, chiar și după ce actul normativ a fost reexaminat de Parlament.
„Curtea Constituțională a decis recent o schimbare esențială: Președintele României își recâștigă dreptul de a sesiza CCR cu privire la o lege pentru orice motive, inclusiv de fond, chiar și după ce aceasta a fost reexaminată de Parlament”, a scris Nicușor Dan într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, decizia reprezintă „o revenire la practica constituțională de dinainte de 2018” și întărește rolul președintelui ca garant al respectării Constituției.
Ce s-a întâmplat în 2018
În 2018, CCR a stabilit, printr-o serie de decizii, că președintele poate sesiza Curtea doar cu privire la aspecte de constituționalitate extrinsecă (de procedură) atunci când o lege se întoarce la Cotroceni după reexaminarea de către Parlament. Cu alte cuvinte, șeful statului nu mai putea invoca motive de fond legate de conținutul legii, dacă acestea fuseseră deja analizate anterior.
Această interpretare a redus semnificativ instrumentele constituționale ale președintelui și a fost criticată de juriști și de o parte a clasei politice, care au susținut că rolul constituțional al șefului statului este limitat artificial.
Decizia CCR: revenire asupra interpretării
Clarificarea actuală a venit în urma unei sesizări formulate chiar de președintele Nicușor Dan.
Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a declarat neconstituțională o lege privind reorganizarea unor unități de cercetare, stabilind totodată că președintele poate invoca orice motive de neconstituționalitate, inclusiv de fond, indiferent dacă legea a fost sau nu reexaminată de Parlament.
Decizia CCR marchează astfel o schimbare de jurisprudență, readucând practica constituțională la forma aplicată înainte de 2018.
Prin această decizie, președintele României recâștigă un instrument esențial de control constituțional asupra legislației adoptate de Parlament. În același timp, se consolidează rolul său constituțional de garant al supremației Constituției, fără a mai fi limitat la simple chestiuni procedurale după reexaminarea unei legi.