În ziua 1389 de război, Rusia a desfășurat unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele luni, vizând în special sudul și estul Ucrainei. Peste 450 de drone și zeci de rachete, inclusiv hipersonice Kinjal, au fost lansate într-o singură noapte asupra infrastructurii energetice și industriale.
Regiunea Odesa a fost printre cele mai afectate: orașul a rămas aproape complet fără electricitate, apă și încălzire, iar porturile Odesa și Ciornomorsk au fost lovite direct, fiind avariate nave comerciale.
În est, regiunea Donețk continuă să fie un punct critic: trei civili au fost uciși în localități aflate în apropierea liniei frontului, iar alte zone rezidențiale au fost lovite. La nivel național, peste un milion de gospodării au rămas fără curent electric, punând o presiune tot mai mare pe populație, în prag de iarnă.
Atacurile au avut impact și asupra centralei de la Zaporojie, care a pierdut temporar alimentarea externă cu energie, fiind ulterior reconectată.
De partea cealaltă, Ucraina a continuat atacurile asupra infrastructurii critice ruse. Explozii au fost raportate în regiunea Saratov, în apropierea unei rafinării de petrol aparținând Rosneft, una dintre țintele recurente ale dronelor ucrainene.
Pe frontul sudic, forțele ucrainene au lovit poziții defensive și sisteme antiaeriene ruse, o strategie de erodare sistematică a apărării înaintea unor operațiuni mai ample. Aceste acțiuni vin pe fondul unor evaluări occidentale care indică vulnerabilități serioase în lanțurile de aprovizionare ale sistemelor rusești de apărare antiaeriană, afectate de sancțiuni.
Pe plan diplomatic, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, urmează să aibă la Berlin discuții cu președintele Volodimir Zelenski și lideri europeni de prim rang. Prezența sa este interpretată ca un semnal de presiune din partea Washingtonului în direcția conturării unui acord de pace, în condițiile în care diferențele dintre SUA, Ucraina și aliații europeni persistă.
Ucraina continuă să respingă propunerile care ar presupune cedări teritoriale sau renunțarea la aspirațiile euroatlantice, în timp ce Franța, Germania și Marea Britanie încearcă să apropie pozițiile și să discute garanții de securitate pe termen lung.
În discuții a apărut și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, care a zis că „pacea nu este departe”, după ce a vorbit cu Vladimir Putin despre un posibil armistițiu limitat, iar acum vrea să discute cu Trump.
În ce privește sprijinul pentru Ucraina, apar fracturi și semnale de repoziționare: Cehia a anunțat că nu va oferi garanții financiare pentru noi împrumuturi UE destinate Ucrainei, după ce Italia, Malta și Bulgaria s-au alăturat Belgiei în contestarea planului UE privind activele rusești înghețate.
Pe fundalul acestui context tensionat, serviciile de informații daneze au inclus pentru prima dată SUA pe lista amenințărilor la adresa securității Danemarcei, invocând presiuni economice și competiția strategică din Arctica - un semnal al unei ordini internaționale tot mai fragmentate.
Discuțiile despre pace
- Witkoff vine la Berlin pentru discuții decisive - Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, se va întâlni în acest weekend, la Berlin, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu lideri europeni de prim rang, inclusiv Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz, potrivit unor surse citate de Reuters și The Wall Street Journal. La reuniune va participa și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump. Witkoff urmează să poarte discuții separate cu omologii săi din Franța, Marea Britanie și Germania, duminică și luni. Trimiterea sa la Berlin semnalează presiunea tot mai mare a Washingtonului de a reduce diferențele rămase cu Kievul privind termenii unui posibil plan de pace. Casa Albă a transmis că Trump va trimite un reprezentant doar dacă vor exista progrese suficiente în negocieri, semn că miza întâlnirii este una ridicată și potențial decisivă.
- Negocierile continuă - Ucraina, SUA și partenerii europeni continuă să caute o poziție comună pentru un posibil acord de pace, a declarat un oficial al președinției franceze. Potrivit acestuia, discuțiile vizează obținerea unei baze comune care să includă garanții de securitate pentru Kiev și să respecte dreptul internațional. Deși nu există încă un document comun, negocierile vor continua prin apeluri și întâlniri în zilele următoare. Kievul este presat de Washington să accepte o pace rapidă, dar respinge propunerile considerate favorabile Moscovei, inclusiv cedări teritoriale și renunțarea la aspirațiile NATO. Franța, Marea Britanie și Germania încearcă să reducă diferențele cu SUA, inclusiv prin discutarea unei posibile clauze de securitate similare articolului 5 din NATO.
- „Pacea nu este departe” - Președintele turc Tayyip Erdogan a avut o întrevedere cu Vladimir Putin pentru a evalua „eforturile cuprinzătoare de pace menite să pună capăt războiului”, transmite Reuters. Spune că speră să discute un plan de pace cu Donald Trump. „Pacea nu este departe, vedem asta", a declarat Erdogan reporterilor la întoarcerea din Turkmenistan. Aici s-a întâlnit cu Putin pentru a evalua „eforturile cuprinzătoare de pace menite să pună capăt războiului”, transmite Reuters. Erdogan i-a spus vineri lui Putin că un armistițiu limitat în război, axat în special pe obiectivele energetice și porturi, ar putea fi benefic. „Marea Neagră nu ar trebui să fie văzută ca un câmp de luptă. O astfel de situație ar dăuna doar Rusiei și Ucrainei. Toată lumea are nevoie de navigație sigură în Marea Neagră. Acest lucru trebuie asigurat”, a declarat Erdogan.
Situația pe front
- Porturile Odesa și Ciornomorsk, lovite - Rusia a atacat vineri seară porturile ucrainene Odesa și Ciornomorsk, avariind trei nave comerciale deținute de companii turcești, potrivit autorităților ucrainene și Reuters. Atacul a avut loc la câteva zile după ce Vladimir Putin a amenințat că va „izola Ucraina de ieșirea la mare”, în contextul loviturilor ucrainene asupra petrolierele din „flota-fantomă” rusă. Președintele Volodimir Zelenski a publicat imagini cu un incendiu major pe o navă din Ciornomorsk, acuzând Moscova că lovește deliberat logistica civilă. Vicepremierul Oleksii Kuleba a confirmat că Rusia a folosit drone și rachete balistice, iar un angajat al unei companii private a fost rănit la Odesa. Turcia a confirmat avarierea navelor și a cerut suspendarea atacurilor asupra navigației din Marea Neagră.
- Atac aerian masiv: Odesa rămâne fără curent și apă - Sudul Ucrainei a fost vizat în noaptea de 12 spre 13 decembrie de unul dintre cele mai ample atacuri aeriene rusești, potrivit autorităților de la Kiev. Rusia a folosit drone, rachete de croazieră, rachete balistice și rachete hipersonice Kinjal lansate de pe avioane MiG-31K. Odesa și regiunea înconjurătoare au fost printre principalele ținte, orașul rămânând aproape complet fără electricitate, apă și încălzire. Autoritățile locale au raportat avarii la infrastructura energetică și industrială, incendii și clădiri administrative afectate. Explozii au fost semnalate și în Mykolaiv, Dnipro și Krivoi Rog. În Mykolaiv, transportul public a fost parțial suspendat, iar în Nikopol un atac cu dronă a rănit un civil. Cel puțin două persoane au fost rănite în regiunea Odesa.
- Trei civili uciși în regiunea Donețk - Trei civili au fost uciși și alți șapte răniți în regiunea Donețk în ultimele 24 de ore, a anunțat șeful administrației militare regionale, Vadîm Filașkin. Două persoane au murit în Kostiantînivka și una în Oleksiievo-Drujkovka, localități aflate în apropierea liniei frontului. Atacurile rusești au vizat zone rezidențiale, iar autoritățile locale au raportat distrugeri suplimentare ale infrastructurii civile.
- Peste un milion de gospodării fără electricitate - Peste un milion de gospodării au rămas fără electricitate în Ucraina,după un nou val de atacuri rusești desfășurate în cursul nopții asupra infrastructurii energetice și industriale. Potrivit ministrului de Interne ucrainean, Ihor Klymenko, cinci regiuni – Dnipropetrovsk, Kirovohrad, Mykolaiv, Odesa și Cernihiv – au fost lovite, cel puțin cinci persoane fiind rănite. Președintele Volodimir Zelenski a precizat că Rusia a lansat peste 450 de drone și 30 de rachete, inclusiv rachete hipersonice Kinzhal. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că centrala nucleară de la Zaporojie a pierdut temporar alimentarea externă cu energie, fiind ulterior reconectată.
Loviturile ucrainene
- Explozii la o rafinărie din Rusia - Explozii au fost raportate în noaptea de sâmbătă în regiunea Saratov din Rusia, în apropierea unei rafinării de petrol aparținând companiei de stat Rosneft. Guvernatorul Roman Busargin a confirmat o „amenințare cu drone”, fără a preciza dacă au existat pagube sau victime. Imagini apărute pe canale de Telegram par să surprindă explozii în zona rafinăriei, însă informațiile nu au putut fi verificate independent. Rafinăria din Saratov, cu o capacitate de aproximativ 140.000 de barili pe zi, a mai fost vizată în noiembrie de atacuri atribuite Ucrainei.
- Dronele ucrainene lovesc apărarea rusă - Operatorii de drone ai Serviciului de Grăniceri al Ucrainei au distrus un adăpost și un tun antiaerian ZU-23-2 aparținând forțelor ruse pe frontul sudic, potrivit unui comunicat oficial. Țintele au fost identificate de unități de recunoaștere aeriană, care au surprins militari ruși în timp ce amenajau o poziție defensivă. Dronele FPV au lovit cu precizie, distrugând complet armamentul antiaerian. Autoritățile ucrainene au ironizat calitatea fortificațiilor ruse, subliniind eficiența tot mai mare a dronelor de atac. Lovitura face parte dintr-o serie de operațiuni menite să slăbească apărarea rusă înaintea unor atacuri mai ample în sudul Ucrainei.
Alte știri relevante
- Școli subterane în Harkov - În regiunea Harkov sunt în construcție 43 de școli subterane, ca parte a politicii „Offline School”, a anunțat prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska. Cinci dintre proiecte sunt finanțate cu sprijinul Fundației Howard G. Buffett. Zelenska a subliniat că aceste școli nu reprezintă „imagini sumbre ale vieții fără ferestre”, ci o soluție pentru menținerea unui ritm normal al educației în condiții de război. În această toamnă, peste 50.000 de copii din regiune au revenit la cursuri offline sau hibride. Noile facilități vor permite altor peste 40.000 de elevi să învețe în siguranță, în pofida bombardamentelor constante din estul țării.
- G7 promite sprijin pentru energia Ucrainei - Grupul de coordonare G7+ pentru energie și-a reafirmat angajamentul de a ajuta Ucraina să își protejeze infrastructura energetică împotriva atacurilor aeriene și cu rachete. Potrivit unui comunicat citat de Ukrinform, statele G7 vor sprijini consolidarea apărării active și pasive a rețelelor energetice, livrarea de echipamente critice și asigurarea aprovizionării cu gaze și electricitate pe timpul iernii. De asemenea, grupul va susține reforme în sectorul energetic ucrainean și îmbunătățirea guvernanței companiilor de stat. Co-președinții grupului sunt Canada, Uniunea Europeană și Ucraina.
- Coreea de Nord își laudă soldații din Rusia - Liderul nord-coreean Kim Jong Un a lăudat public militarii reveniți dintr-o misiune desfășurată în Rusia, potrivit agenției KCNA. Ceremonia a vizat Regimentul 528 de Geniști, care a operat timp de 120 de zile în regiunea Kursk, inclusiv în misiuni de luptă și deminare. Kim a vorbit despre „eroism colectiv” și „loialitate absolută”, anunțând decorarea unității și a soldaților căzuți. Surse sud-coreene și occidentale estimează că Phenianul a trimis aproximativ 14.000 de militari pentru a sprijini Rusia, dintre care peste 6.000 ar fi fost uciși. Coreea de Nord confirmă astfel public implicarea directă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
- S-400, vulnerabil la sancțiuni - Un raport al think-tank-ului britanic RUSI arată că sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400 depinde de lanțuri de aprovizionare externe fragile, ceea ce îl face vulnerabil la sancțiuni și lovituri precise. Potrivit autorilor, inclusiv Jack Watling, componente critice precum microelectronica și materiale speciale provin din SUA, China și Asia Centrală, fiind obținute adesea prin intermediari. Raportul susține că aplicarea strictă a sancțiunilor și lovirea unor noduri cheie de producție ar putea afecta grav capacitatea Rusiei de a-și reface apărarea antiaeriană. Mai mult, mai multe fabrici S-400 se află în raza de acțiune a armelor ucrainene cu rază lungă. Vulnerabilitățile identificate ar putea avea implicații majore pentru securitatea europeană.
- Cehia finalizează livrarea de muniție - Președintele ceh Petr Pavel a anunțat că obiectivul de livrare a 1,8 milioane de proiectile de calibru mare către Ucraina a fost atins. Angajamentul a fost asumat la începutul anului și reprezintă una dintre cele mai consistente contribuții europene în materie de muniție. Pavel a subliniat că sprijinul pentru Ucraina este atât o datorie morală, cât și una pragmatică, legată de securitatea Europei. Inițiativa cehă a atras sprijin financiar și logistic din partea mai multor state occidentale și a fost esențială pentru compensarea deficitului de muniție de pe frontul ucrainean.
- 5 miliarde de dolari prin PURL - Ucraina va primi până la finalul anului aproximativ 5 miliarde de dolari în echipamente militare prin inițiativa PURL, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Radmila Șekerinska. Ajutorul include sisteme de apărare antiaeriană, muniție și piese de schimb, livrate din stocurile SUA prin hub-uri logistice din Polonia și România. PURL funcționează non-stop și este considerat vital pentru supraviețuirea Ucrainei, în special în fața atacurilor aeriene rusești. Inițiativa este susținută de 21 de state și finanțată de țări precum Olanda, Germania, Polonia și Canada. Președintele Zelenski a declarat anterior că Ucraina urmărește asigurarea a 1 miliard de dolari lunar prin acest mecanism.
- Cehia respinge garanţiile pentru împrumutul acordat Ucrainei - Republica Cehă nu va accepta să furnizeze nicio garanţie pentru finanţarea Ucrainei, a declarat sâmbătă viitorul prim-ministru al Cehiei, Andrej Babis, care va prelua puterea săptămâna viitoare. În opinia sa, Comisia Europeană trebuie să găsească modalităţi alternative de a sprijini Kievul, relatează Reuters. Liderii UE vor discuta săptămâna viitoare un plan complex pentru acordarea unui împrumut Ucrainei, care ar utiliza activele ruseşti îngheţate, dar ar implica şi garanţii naţionale. „Nu vom acorda garanţii pentru nimic şi nu vom investi niciun ban”, a declarat Babis într-un videoclip postat pe reţelele sociale.
- Germania trimite soldați în Polonia - Germania va trimite un grup de aproximativ 50 de soldați în Polonia, pentru a sprijini implementarea unui proiect de fortificare a frontierei estice a țării, pe fondul îngrijorărilor crescânde legate de amenințarea Rusiei, relatează Le Figaro. Militarii germani vor avea exclusiv misiuni de geniu, care includ construirea de fortificații, săparea de tranșee, instalarea de sârmă ghimpată și ridicarea de bariere antitanc, a precizat Ministerul german al Apărării. Misiunea, care nu necesită aprobarea Parlamentului german întrucât nu implică un risc direct de confruntare militară, este programată să se desfășoare din trimestrul al doilea al anului 2026 până la finalul lui 2027.
- SUA, amenințare pentru Danemarca - Pentru prima dată, Statele Unite sunt incluse oficial de serviciile de informații daneze pe lista amenințărilor la adresa securității Danemarcei, potrivit raportului anual al Danish Defence Intelligence Service, citat de The Guardian. Documentul avertizează că Washingtonul folosește tot mai frecvent puterea economică și tehnologică pentru a-și „impune voința”, inclusiv asupra aliaților, și menționează explicit interesul crescut al SUA pentru Groenlanda. Raportul subliniază că intensificarea competiției geopolitice în Arctica, între SUA, Rusia și China, sporește riscurile de spionaj și de influență externă asupra Regatului Danemarcei. Deși serviciile de informații avertizează asupra acestor evoluții, ele precizează că SUA rămân principalul aliat al Danemarcei și un pilon al securității europene prin NATO.