Misiunea mișcării MAGA de a interveni în politica europeană ar trebui să-i îngrozească pe Keir Starmer, Emmanuel Macron și Friedrich Merz. Întrebarea este dacă vreunul dintre ei va avea curajul sau forța să riposteze.
Donald Trump a lansat o adevărată cruciadă pentru a remodela politica Europei după propriile sale convingeri, mobilizând întreaga forță a diplomației americane pentru a promova partidele „patriotice”, a combate migrația, a distruge „cenzura” și a salva „civilizația” de la decădere.
Marea necunoscută este dacă centriștii europeni, tot mai slăbiți, mai au capacitatea – sau voința – de a-l opri, scrie Politico într-o amplă analiză publicată sâmbătă.
În noul document privind Strategia Națională de Securitate, Casa Albă își prezintă pentru prima dată într-o formă coerentă viziunea asupra provocărilor geopolitice globale.
Deși pacea în Ucraina este menționată, în ceea ce privește Europa, poziția oficială a SUA este acum că propria securitate americană depinde de împingerea decisivă a politicii europene spre dreapta.
Pe parcursul a trei pagini, documentul acuză Uniunea Europeană, printre alții, că alimentează riscul „ștergerii civilizației”, din cauza creșterii migrației, a scăderii natalității și a presupusei erodări a libertăților democratice.
„Dacă tendințele actuale continuă, continentul va fi de nerecunoscut în mai puțin de 20 de ani”, avertizează documentul. „În aceste condiții, nu este deloc sigur că anumite state europene vor mai avea economii și armate suficient de puternice pentru a rămâne aliați de încredere.”
Retorica despre scăderea natalității și creșterea migrației are o evidentă dimensiune rasială, imposibil de ignorat. Este un discurs familiar în Ungaria, Italia, Olanda și Germania, unde politicienii de extremă dreapta promovează așa-numita „teorie a marii înlocuiri”, o conspirație rasistă care susține, în mod fals, că elitele vor să „dilueze” populația albă. „Vrem ca Europa să rămână europeană”, se afirmă explicit în documentul citat de Politico.
„Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în câteva decenii cel târziu, anumite state membre NATO să devină majoritar neeuropene”, mai spune strategia – ceea ce aduce întrebarea dacă aceste țări vor mai dori o alianță cu Statele Unite.
Rețeta politică propusă seamănă, în esență, cu o schimbare de regim.
„Obiectivul nostru ar trebui să fie să ajutăm Europa să-și corecteze traseul actual”, spune documentul. Pentru acest lucru, Washingtonul vrea să „cultive rezistența” din interiorul statelor europene. Fără echivoc politic, documentul laudă „influența tot mai mare a partidelor patriotice europene” ca motiv de optimism pentru SUA. Cu alte cuvinte: sprijin pentru extrema dreaptă ca să fie „Europa din nou mare”.
Reticenți în fața confruntării
De când Trump s-a întors la Casa Albă, în ianuarie, liderii europeni au afișat o remarcabilă capacitate de a rămâne calmi în fața provocărilor sale, evitând până acum un conflict deschis care ar putea rupe complet relațiile transatlantice.
Însă pentru liderii centriști aflați la putere - precum Macron în Franța, Starmer în Marea Britanie și Merz în Germania - noua doctrină Trump este o amenințare existențială, care i-ar putea obliga să reacționeze frontal, mai scrie Politico.
Iar momentul ar putea veni foarte repede: în 2026 sunt alegeri importante în zone din Marea Britanie și Germania, iar în Franța planează mereu riscul unor alegeri anticipate.
În toate aceste țări, partide aliniate ideologic cu MAGA — Reform UK, Alternativa pentru Germania și Rassemblement National — sunt pe cale să câștige teren în dauna centriștilor. Iar acum este clar că Statele Unite ar putea interveni pentru a le sprijini.
Până acum, responsabilii europeni însărcinați cu protejarea alegerilor de ingerințe străine nu par dornici să intre într-o confruntare directă cu Trump.
Comisia Europeană a lansat recent planul unui „scut al democrației”, menit să protejeze alegerile de dezinformare și ingerințe externe. Michael McGrath, comisarul responsabil, a declarat pentru Politico că scutul trebuie să fie cât mai cuprinzător, pentru că Rusia „nu este singurul actor” interesat să influențeze alegerile. „Sunt mulți care vor să submineze structura UE și încrederea în instituțiile sale”, a spus el. În lumina noii strategii americane, și Trump intră acum în această categorie.
Totuși, McGrath a adoptat un ton diplomatic când a fost întrebat dacă nu și-ar dori ca liderii americani să înceteze să mai comenteze alegerile europene. „Au dreptul la opinii, dar noi avem propriile standarde și propriile valori”, a spus el. „Nu intervenim în chestiunile interne ale unui partener apropiat, precum Statele Unite.”
„Paraziți” ai securității
Chiar înainte de publicarea strategiei, oficiali ai administrației Trump își arătaseră deja disprețul față de centrul politic european.
Vicepreședintele JD Vance a criticat dur Europa pe tema libertății de exprimare și a democrației; Elon Musk a intervenit în campania din Germania pentru a sprijini AfD; iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a numit în privat pe europeni „patetici” pentru că „trăiesc pe gratis” din punct de vedere al securității.
Diferența este că acum acest mesaj a devenit politică oficială. „Una e să gândească așa și să-și spună între ei, alta e să o scrie într-un document de strategie”, a declarat un diplomat european sub protecția anonimatului.
Pentru Macron, Merz și Starmer, situația este cu atât mai gravă cu cât analiza lui Trump - că un număr tot mai mare de alegători își doresc o versiune europeană a MAGA - ar putea fi, în cele din urmă, corectă.
Toți trei sunt supuși unei presiuni uriașe din partea dreptei populiste.
În Marea Britanie, partidul lui Nigel Farage este pe cale să obțină rezultate importante la alegerile locale, ceea ce ar putea declanșa o criză de leadership în Partidul Laburist.
În Franța, Marine Le Pen paralizează majoritatea lui Macron, iar în Germania AfD îl împinge pe Merz spre poziții tot mai dure privind migrația.
Starmer a recunoscut într-un interviu recent că a discutat cu Macron și Merz despre amenințarea comună a extremei drepte, la o cină privată la Berlin. „Ne confruntăm cu aceleași provocări, sub forme diferite”, a spus el.
Dacă însă Statele Unite vor pune în aplicare noua strategie a lui Trump, simplele discuții între prieteni s-ar putea să nu mai fie de ajuns, conchide Politico.