În satul transilvănean Pianu de Jos, Dana Chitucescu, în vârstă de 51 de ani, adună în fiecare săptămână un sac de sticle goale de plastic, doze de aluminiu și sticlă și îl duce la magazinul local.
La fel ca milioane de români din orașe și zone rurale, Chitucescu a integrat în rutina sa sistemul de garanție-returnare (SGR), lansat în urmă cu doi ani.
Este o schemă simplă: atunci când cumpără băuturi răcoritoare sau alcoolice, clientul plătește încă 0,50 lei per sticlă și primește banii înapoi atunci când returnează ambalajul, curățat și în forma sa originală, la un punct de colectare (de obicei, aceleași magazine de unde au fost cumpărate produsele), scrie The Guardian într-un amplu material despre Sistemul nostru de Garanție-Returnare (SGR).
Chitucescu câștigă aproximativ 40 de lei pe săptămână din reciclarea sticlelor sale și ale altei familii. „Banii acoperă hrana pentru cele șapte pisici ale mele”, a spus ea. „Este un sistem grozav, toată lumea din satul nostru îl folosește, există întotdeauna coadă la magazin.”
Ratele de reciclare din România au fost printre cele mai scăzute din UE, dar în cei doi ani de la lansarea schemei, colectarea și reciclarea ambalajelor de băuturi au crescut vertiginos până la 94% în unele luni.
„Este o poveste de succes”, a spus Gemma Webb, directorul executiv al RetuRO, compania care administrează sistemul, într-un parteneriat public-privat cu producătorii de ambalaje de băuturi și statul român.
Românii au returnat aproximativ 7,5 miliarde de recipiente de băuturi de la lansarea sistemului, între noiembrie 2023 și sfârșitul lunii septembrie 2025, potrivit companiei. Printre ambalajele returnate s-au numărat 4 miliarde de PET-uri, 2 miliarde de doze metalice și 1,5 miliarde de recipiente de sticlă. Au fost colectate peste 500.000 de tone de materiale reciclabile de înaltă calitate. „Suntem cel mai mare sistem de returnare complet integrat la nivel global”, a precizat compania.
Mai bine de un deceniu în coada clasamentului reciclării
Timp de mai bine de un deceniu, România s-a aflat la coada clasamentului statisticilor de reciclare din Europa. Între 2011 și 2021, rata de reciclare a deșeurilor municipale din țară a scăzut, oscilând între 11% și 14%, în timp ce în restul UE a urcat.
Dar, în 2018, Guvernul a început discuțiile despre schemă. În 2022, RetuRO a început lucrările, iar cu un calendar extrem de strâns, care includea construirea a nouă centre de numărare și sortare la nivel național, schema a fost lansată la sfârșitul anului 2023.
„Acum avem una dintre cele mai mari și mai complexe rețele logistice din România”, a declarat Webb.
De fapt, începerea mai târziu decât în alte țări este un avantaj, spune Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului și expert în politici privind deșeurile, deoarece România putea utiliza software modern și instrumente de trasabilitate.
Este vorba despre un model de returnare la vânzarea cu amănuntul: magazinele care vând recipientele trebuie fie să instaleze automate de vânzare inversă, fie să proceseze ambalajele manual. Există, de asemenea, un stimulent financiar pentru aceștia, care îi ajută să acopere costurile de procesare, iar RetuRO reinvestește toate profiturile în operațiuni.
Un studiu recent a constatat că 90% dintre români spun că au folosit sistemul cel puțin o dată și 60% returnează ambalajele în mod regulat.
Alte țări vor să învețe de la România
Alte țări, a explicat Pop, „suferă de propria inerție”, deoarece și-au introdus sistemele cu zeci de ani în urmă și acum sunt blocate cu modele învechite. Pentru ele, trecerea la sisteme noi riscă să-i deruteze pe consumatori, chiar dacă ar putea îmbunătăți ratele de colectare.
Țări precum Polonia, Turcia, Bulgaria, Moldova și Serbia au avut întâlniri cu RetuRO și autoritățile române, dorind să învețe cele mai bune practici, în timp ce se pregătesc să implementeze un sistem similar.
România a introdus, de asemenea, un cadru legal de susținere, ceea ce înseamnă că comercianții cu amănuntul pot fi penalizați dacă refuză retururile - chiar și cele mai mici magazine din sate trebuie să accepte recipiente dacă vând produsele sau riscă amenzi, în timp ce marile lanțuri au puncte de returnare automate.
După succesul cu recipientele pentru băuturi, există planuri de extindere a sistemului pentru a acoperi și alte tipuri de ambalaje. „Dacă poți pune o sticlă de apă, poți pune și o sticlă de oțet, un borcan sau o cutie de lapte”, a declarat Alexandra Țuțuianu de la Ecoteca, primul ONG din România specializat în gestionarea deșeurilor.
Problema deșeurilor nu este rezolvată
Grupurile de mediu au lăudat sistemul de reciclare din România, dar avertizează că acesta acoperă doar o mică parte din fluxul total de deșeuri al țării. „Este cel mai mare program de mediu, un exemplu de bună practică, îl lăudăm, ne place foarte mult sistemul, dar nu este suficient, nu rezolvă problema deșeurilor din România”, a spus Țuțuianu.
Ambalajele pentru băuturi reprezintă doar 5% din totalul deșeurilor generate în România. Conform Eurostat, țara a înregistrat o rată totală de reciclare de doar 12% în 2024 și nu a depășit niciodată 14%. Chiar și cu o rată ipotetică de returnare de 100% pentru recipientele de băuturi, rata generală de reciclare a deșeurilor ar crește doar marginal.
Deocamdată, în timp ce România a devenit un model de politică publică în străinătate, pentru Chitucescu, succesul nu se măsoară în miliarde de sticle, ci în ceea ce nu mai vede în comunitatea ei.
Când plouă abundent, sticlele nu mai sunt aruncate în pâraie. Când se plimbă prin sat, străzile nu mai sunt pline de gunoaie.
Fratele ei, care locuiește în Spania, este invidios. Îi spune că ei nu au un sistem similar și că este unul dintre puținele lucruri pe care România le face excepțional de bine.
„Este gelos pe noi și are dreptate, este benefic pentru noi și pentru mediu”, a spus Chitucescu.