Premiul Nobel pentru Fizică din 2025 a fost acordat unui trio de oameni de știință – un britanic, un francez și un american – pentru descoperirile lor revoluționare în domeniul mecanicii cuantice.
John Clarke, Michel Devoret și John Martinis vor împărți distincția „pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și a cuantificării energiei într-un circuit electric”, a anunțat marți Comitetul Nobel, în cadrul unei ceremonii la Stockholm, Suedia.
Comitetul i-a lăudat pe laureați pentru că au demonstrat că „proprietățile bizare ale lumii cuantice pot fi făcute tangibile într-un sistem suficient de mare pentru a fi ținut în mână”, scrie CNN.
John Clarke a declarat că a fost „complet uimit” să afle că a câștigat premiul. „Nu ne-am dat seama deloc că această cercetare ar putea sta la baza unui Premiu Nobel”, a spus el, referindu-se la experimentele realizate în anii 1980 la Universitatea din California, Berkeley.
Ce au demonstrat cercetătorii
Mecanica cuantică, care descrie comportamentul materiei și al energiei la scară atomică sau subatomică, permite unei particule să treacă direct printr-o barieră - un fenomen numit „tunelare cuantică”.
Totuși, când sunt implicate mai multe particule, aceste efecte cuantice devin, de regulă, neglijabile. Ceea ce este valabil la nivel microscopic nu se aplică în mod normal și la nivel macroscopic. De exemplu, un atom poate trece printr-o barieră, dar o minge de tenis - formată din miliarde de particule - nu poate face același lucru.
Cei trei cercetători au demonstrat însă, prin experimentele lor, că tunelarea cuantică poate fi observată și la scară macroscopică, contrazicând așteptările inițiale.
Ce a fost premiat în anii anteriori
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui Geoffrey Hinton - supranumit „Nașul inteligenței artificiale” - și lui John Hopfield, pentru descoperirile fundamentale în domeniul învățării automate, care au deschis drumul utilizării actuale a inteligenței artificiale.
În 2023, premiul a revenit unui alt trio de oameni de știință europeni care au folosit lasere pentru a înțelege mișcarea rapidă a electronilor - un fenomen considerat anterior imposibil de observat.
Distincția este însoțită de un premiu în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari).