Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a descoperit o fraudă de amploare în domeniul transportului alternativ, după ce 128 de companii de ride-sharing au fost găsite că funcționau „la negru”.
În doar cinci zile de controale, inspectorii au instituit măsuri asigurătorii în valoare totală de 175 de milioane de lei, echivalentul a peste 35 de milioane de euro.
Companii de ride-sharing, fără venituri declarate și fără angajați înregistrați
Potrivit ANAF, societățile vizate nu declarau fiscal veniturile obținute și nu înregistrau contracte de muncă pentru șoferii care prestau servicii, evitând astfel plata contribuțiilor sociale și a impozitelor datorate statului.
Controalele s-au desfășurat la nivel național, în urma unei analize de risc derulate în septembrie, care a semnalat o creștere semnificativă a evaziunii fiscale în acest sector.
Operațiunea, începută pe 29 septembrie, a vizat descoperirea plăților la negru și a veniturilor nedeclarate. În urma verificărilor, DGAF a blocat active patrimoniale, conturi bancare și sume urmărite pentru a asigura recuperarea integrală a prejudiciului.
Cum funcționa frauda: contracte fictive, plăți cash și muncă nedeclarată
Inspectorii ANAF au identificat mai multe tipare de sustragere de la plata obligațiilor fiscale. Printre acestea:
- Contracte de comodat fictive, prin care șoferii își cedau formal autoturismele către firmele intermediare;
- Plăți la negru, prin care companiile păstrau un comision de 10-15% din curse și restul banilor era livrat șoferilor în numerar;
- Muncă la negru sau subdeclarată, angajații fiind trecuți cu jumătate de normă sau fără contract;
- Nedeclararea veniturilor, care nu apăreau în evidențele contabile, generând direct prejudiciul bugetar.
Amenzi, confiscări și suspendarea activității unor flote
Într-un caz documentat, autoritățile au descoperit o flotă de 230 de autoturisme fără case de marcat, deși o parte din curse erau plătite cash. În urma controlului, compania a fost amendată, i s-a confiscat suma de 1,1 milioane de lei și activitatea a fost suspendată până la dotarea vehiculelor cu aparate fiscale.
DGAF a transmis că scopul măsurilor asigurătorii de 175 de milioane de lei este de a preveni ascunderea bunurilor și de a garanta recuperarea prejudiciului.
Efecte directe: pierderi bugetare și șoferi fără protecție socială
ANAF atrage atenția că aceste practici afectează nu doar veniturile statului, ci și drepturile lucrătorilor. Mulți dintre șoferii implicați nu beneficiază de asigurări sociale, pensie sau asigurare medicală, fiind privați de protecția pe care o oferă un contract legal de muncă.
Fiscalii reamintesc că legea prevede ca șoferii de transport alternativ să fie angajați sau titulari ai operatorilor autorizați, iar orice altă formă de colaborare este ilegală. Conducătorii auto sunt sfătuiți să verifice dacă angajatorii își îndeplinesc obligațiile fiscale și să sesizeze neregulile.
Potrivit instituției, acțiunile de control vor continua, cu accent pe sectoarele cu risc fiscal ridicat. ANAF mizează pe instrumente digitale și analize de risc avansate, menite să reducă erorile umane și să crească eficiența colectării.
Scopul este „protejarea bugetului de stat și asigurarea unui mediu concurențial corect” pentru operatorii care respectă legea.
Nereguli în serie
Acțiunea recentă vine după o altă serie de controale derulate în prima parte a anului, când inspectorii ANAF au identificat un prejudiciu de 266,5 milioane de lei în același domeniu.
Potrivit datelor transmise la acea dată de Agerpres, firmele de ride-sharing implicate au disimulat plata salariilor și au evitat plata impozitelor printr-o schemă de societăți paravan, care rețineau un comision de 5-10% din veniturile generate de platforme, iar restul banilor era distribuit șoferilor fără fiscalizare.
Pentru combaterea acestor practici, ANAF a sesizat organele penale în 90 de cazuri și a aplicat amenzi totale de 4,8 milioane de lei.
Totodată, Ministerul Finanțelor a introdus declarația informativă D397, prin care platformele de transport alternativ sunt obligate să transmită periodic datele financiare direct către Fisc, permițând controale în timp real și analize de risc mult mai precise.
Autoritățile spun că aceste măsuri au rolul de a reduce munca nedeclarată și de a proteja companiile de bună-credință, dar și lucrătorii care respectă legea.