Peste 550 de vedete de la Hollywood și din lumea muzicii au relansat un vechi comitet născut în plină epocă McCarthy, atunci când artiștii americani erau urmăriți și cenzurați de autorități sub acuzația de simpatii comuniste.
Noul „Comitet pentru Primul Amendament” spune că astăzi se confruntă din nou cu o campanie coordonată a guvernului federal de a reduce la tăcere vocile critice din politică, presă, justiție, mediul academic și industria de divertisment.
Semnatarii afirmă că libertatea de exprimare și libertatea artistică sunt puse în pericol și că doar solidaritatea poate apăra drepturile constituționale.
Actualul grup este condus de actrița și activista Jane Fonda, fiica actorului Henry Fonda, unul dintre primii membri ai comitetului înființat în anii ’40 pentru a se opune Comitetului pentru Activități Antiamericane. Acesta era instrumentul prin care Congresul investiga presupuse legături cu comunismul, iar mulți artiști au ajuns pe liste negre, fiind hărțuiți și excluși din industria cinematografică.
Printre cei care s-au alăturat noii inițiative se numără regizorii Spike Lee, Barry Jenkins, J.J. Abrams, Patty Jenkins, Aaron Sorkin și Judd Apatow, creatoarea de seriale Quinta Brunson, muzicienii Barbra Streisand, John Legend, Janelle Monáe, Gracie Abrams și Billie Eilish, comedienii Tiffany Haddish și Nikki Glaser, dar și actori de prim rang precum Mark Ruffalo, Anne Hathaway, Kerry Washington, Pedro Pascal, Natalie Portman, Viola Davis și Ben Stiller.
„Acest Comitet a fost creat inițial în epoca McCarthy, o perioadă întunecată în care guvernul federal a reprimat și persecutat cetățeni americani pentru convingerile lor politice. Aleși, angajați guvernamentali, academicieni și artiști au fost incluși pe liste negre, hărțuiți, reduși la tăcere și chiar închiși. Epoca McCarthy s-a încheiat când americanii din tot spectrul politic s-au unit pentru a apăra principiile Constituției împotriva forțelor represiunii.”, notează membrii comitetului într-o scrisoare publică, citată de National Public Radio, organizația publică de radiodifuziune americană.
„Aceste forțe s-au întors. Și este rândul nostru să ne unim în apărarea drepturilor noastre constituționale”, continuă apelul. Membrii comitetului subliniază că libertatea de exprimare nu este o cauză partizană, ci un drept fundamental.
Jane Fonda, în vârstă de 87 de ani, a transmis un mesaj puternic colegilor săi: „Am văzut război, represiune, proteste și reacții dure. Am fost celebrată și am fost etichetată drept inamic al statului. Dar pot să vă spun asta: acesta este cel mai înspăimântător moment din viața mea. Când simt frică, mă uit spre istorie. Mi-aș dori să existe un manual secret cu toate răspunsurile - dar nu a existat niciodată. Singurul lucru care a funcționat mereu este solidaritatea: să fim uniți, să găsim curaj în numere prea mari pentru a fi ignorate și să ne apărăm unii pe alții.”
Ce este McCarthyismul
„Epoca McCarthy” sau McCarthyismul desemnează o perioadă din istoria SUA, la începutul Războiului Rece (finalul anilor ’40 – anii ’50), marcată de o vânătoare de vrăjitoare anticomunistă.
Numele vine de la senatorul republican Joseph McCarthy, care a devenit simbolul unei campanii intense de identificare și persecutare a presupuşilor comuniști sau simpatizanți ai comunismului. Sub pretextul luptei împotriva infiltrării sovietice, autoritățile au investigat și acuzat numeroase persoane – funcționari publici, politicieni, universitari, dar mai ales artiști și intelectuali.
Instrumentul principal a fost House Un-American Activities Committee (HUAC), comisie a Congresului care organiza audieri publice. Mulți actori, regizori și scenariști de la Hollywood au fost chemați să depună mărturie și să își denunțe colegii. Cei care refuzau riscau să fie incluși pe liste negre (blacklists), ceea ce însemna că nu mai puteau lucra în industria filmului sau în alte domenii.
McCarthyismul a însemnat cenzură, frică și distrugerea unor cariere sub acuzații adesea nefondate. Epoca s-a încheiat treptat în a doua jumătate a anilor ’50, când excesul de zel al lui McCarthy și abuzurile comisiilor de investigație au fost criticate chiar de opinia publică americană.