Când Zelenski spunea răspicat, la Casa Albă, că Putin nu-și dorește pacea și că singurul mod de a-l opri este să lupți cu toate armele împotriva lui, nu să-i faci concesii, s-a ales cu un val de reproșuri din partea lui Trump și a vicepreședintelui american JD Vance. Între timp, Trump s-a convins cât de greu e să negociezi cu Putin și adoptă o abordare agresivă față de liderul de la Kremlin, dar încă nu face un pas decisiv.
Ultimatumul pe care Trump i l-a dat luni lui Putin nu este cel mai important anunț pe care președintele SUA l-ar fi putut face despre războiul din Ucraina.
Vestea bună pentru Kiev este că Trump le-a permis celorlalți membri NATO să cumpere arme americane. Printre acestea se numără rachetele interceptoare Patriot, de care Kievul nevoie urgent, și bateriile care le folosesc. Trump chiar a sugerat că există 17 rachete „de rezervă” într-o țară NATO.
Indiferent ce va conține pachetul de arme pe care NATO îl va oferi în cele din urmă, este exact ceea îi trebuie Ucrainei, notează CNN.
Atacurile nocturne cu rachete balistice rusești pot fi oprite doar de rachetele Patriot americane și numai Casa Albă poate autoriza furnizarea acestora. Ucraina ducea lipsă de astfel de arme, precum și de alte sisteme americane sofisticate care este posibil să nu fi fost menționate și care ar putea fi incluse în acord.
Potrivit unor surse de la Casa Albă citate de Washington Post, președintele american a luat în considerare chiar și trimiterea de rachete de croazieră Tomahawk în Ucraina. Aceste arme care au fost folosite și în atacurile asupra Iranului ar putea lovi Moscova și St. Petersburg și încă nu se află pe lista livrărilor, dar ar putea fi incluse ulterior, dacă Trump va dori să aibă și mai multă influență în negocierile cu Putin.
Un ultimatum pentru Putin, dar și pentru Trump
Pe termen scurt, aceste livrări de arme sunt de mare ajutor pentru Kiev.
Însă durerea pentru Ucraina vine din ceea ce nu s-a anunțat: sancțiuni secundare imediate împotriva clienților care cumpără energie rusească, ceea ce ar goli semnificativ vistieria Moscovei. Domeniul de aplicare al sancțiunilor propuse de un proiect de lege din Senatul SUA - cu un nivel posibil de 500% asupra tuturor schimburilor comerciale cu cei care cumpără hidrocarburi rusești - ar fi fost devastator.
Aceste sancțiuni ar afecta China și India – principalul rival și, respectiv, aliatul cheie al SUA – într-un moment în care prețurile petrolului sunt reduse, dar turbulențele comerciale sunt mari. Daunele aduse piețelor energetice ar fi fost palpabile, iar Statele Unite ar fi fost, de asemenea, afectate de probabilele prețuri mai mari la petrol. Dar această decizie ar veni oricum cu o mare întârziere, laolaltă cu amenințarea oarecum inutilă a sancțiunilor împotriva Rusiei, pentru că nu există aproape niciun schimb comercial care poate fi penalizat.
Trump îi oferă 50 de zile termen lui Putin, iar până în septembrie Trump are și el timp să se răzgândească. E posibil, de asemenea, ca realitatea de pe front să devină favorabilă lui Putin iar acesta să fie dispus să solicite o înghețare a conflictului.
Termenul limită arată, de asemenea, că Trump nu a renunțat încă la cel mai complicat punct al politicii sale față de Ucraina: acela că Kremlinul își dorește de fapt pacea și nu a fost încă convins în mod adecvat să o îndeplinească. Trump a propus din nou un termen limită pentru a împinge Rusia să încheie un acord. Am mai văzut asta înainte, iar Putin nu și-a schimbat poziția, notează postul american de televiziune.
Trump încă mai crede în Putin
Totuși, este important să consemnăm schimbarea de ton a lui Trump.
Președintele SUA a oscilat nebunește prin calendarul lui Putin – primăvara sa de speranță, când pacea era posibilă, o scurtă vară de diplomație în Golf și la Istanbul, o prăbușire a relațiilor și acum, în sfârșit, aceeași iarnă a nemulțumirii care a fost, de fapt, poziția a președintelui Joe Biden. Însă, după șase luni, în care diplomația rusă, prin natura sa sintetică, combinată cu cerințe cinice, maximaliste, și-a etalat mușchii, Trump încă nu a renunțat să convingă Kremlinul să oprească voluntar războiul existențial pe care l-a declanșat.
Trump a evitat, de asemenea, unele dintre opțiunile mai dificile pe care le are la dispoziție. Nicio nouă sumă de bani americană nu va fi trimisă în Ucraina și nici nu s-a auzit nimic public despre livrarea de noi capabilități.
Poate că politica lui Trump față de Ucraina s-a schimbat la nivel de atitudine, dar păstrează elemente cheie din trecut: dorința ca oricine altcineva decât SUA să plătească factura; termene limită pentru acțiune, mai degrabă decât consecințe imediate pentru inacțiune; și o convingere derutantă că Moscova își dorește pacea.
Kievul va fi mulțumit pe termen scurt, dar în curând ar putea avea și un sentiment familiar de dezamăgire, conchide postul TV american.
T.D.