Pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești asupra Ucrainei, al tensiunilor din Orientul Mijlociu și al unei Europe aflate în curs de reînarmare în fața unui Kremlin tot mai agresiv, un tip de armament militar este acum căutat cu disperare în întreaga lume: rachetele interceptoare Patriot PAC-3.
Sistemul american de apărare aeriană Patriot este unul dintre puținele din lume capabil să intercepteze rachete balistice – tip de armament folosit frecvent de Rusia împotriva Ucrainei și prezent în confruntarea recentă dintre Israel și Iran, arată o analiză Kyiv Independent.
Până în 2025, Ucraina primise opt sisteme Patriot, potrivit New York Times, suficiente pentru a acoperi doar o zonă limitată. Cererea globală crescută pentru rachetele interceptoare agravează și mai mult lipsa de apărare aeriană a Ucrainei.
De ce sunt rachetele balistice atât de greu de doborât
Spre deosebire de rachetele de croazieră, care au traiectorii plate și sunt propulsate de motoare cu reacție, rachetele balistice sunt propulsate de rachete și urcă în atmosferă înainte de a se prăbuși asupra țintei.
Sunt ghidate doar în fazele inițiale, ceea ce le face mai puțin precise, dar ating viteze uriașe - peste 3.200 km/h - pe măsură ce se apropie de țintă. Din acest motiv, sunt extrem de greu de interceptat. Cu cât Ucraina are mai puține rachete interceptoare, cu atât crește potențialul de distrugere al atacurilor rusești.
Ce face racheta Patriot specială
Producătorul sistemului, Lockheed Martin, susține că cea mai nouă versiune a rachetei este „cea mai avansată din lume în domeniul apărării aeriene”.
O baterie tipică Patriot include rachete capabile să intercepteze atât rachete balistice, cât și de croazieră, dar și aeronave. „Avantajul Patriot este arhitectura deschisă, care permite utilizarea de arme și radare variate”, explică expertul militar Andrii Kharuk.
PAC-2 versus PAC-3
Modelul PAC-2 GEM-T are o rază de acțiune de până la 160 km și este destinat în principal pentru interceptarea avioanelor și rachetelor de croazieră. Acesta funcționează printr-o explozie de fragmentare în apropierea țintei.
Pentru amenințări mai avansate, cum ar fi rachetele balistice, se folosește PAC-3 - care utilizează tehnologia „hit-to-kill”, distrugând ținta prin impact direct. Deși raza este mai mică (35-50 km), precizia este mult mai mare.
Cea mai avansată versiune este PAC-3 MSE, cu motor cu impuls dual și manevrabilitate sporită, eficientă inclusiv împotriva rachetelor Iskander și Kinzhal ale Rusiei sau KN-23 ale Coreei de Nord.
„Este o armă extrem de eficientă pentru noi”, a declarat Dmytro Zhmailo, expert militar ucrainean. „De aceea suntem gata să cumpărăm, să închiriem sau pur și simplu să cerem - o considerăm o chestiune de securitate națională.”
O criză a stocurilor în creștere
În afară de cererea globală, Washingtonul s-a mișcat lent în a reface stocurile Ucrainei. În iulie, unele transporturi au fost chiar suspendate temporar de Pentagon, în urma unei analize interne a arsenalului american.
După negocieri, președintele Donald Trump a aprobat livrarea a 10 rachete Patriot către Kiev, fiecare evaluată la circa 4 milioane de dolari. Dar, avertizează Kharuk, „zece rachete sunt o picătură într-un ocean” - mai ales că doborârea unei rachete balistice necesită, de regulă, două interceptoare.
Pe 9 iulie, Rusia a lansat șase rachete Kinjal, ceea ce ar fi putut necesita până la 12 rachete Patriot într-un singur atac.
Trump a confirmat pe 13 iulie că vor fi trimise și alte sisteme Patriot - o veste bună pentru Ucraina, care are puține alternative la apărarea aeriană de înaltă performanță.
Zelenski cere, dar lumea ezită
Președintele Volodimir Zelenski solicită de luni întregi mai multe sisteme Patriot, subliniind că Ucraina este pregătită inclusiv să producă rachetele local, dacă SUA acordă licența.
Totuși, ritmul este lent. Țările partenere ezită să renunțe la propriile sisteme, iar creșterea producției necesită timp și fonduri consistente.
Frank Ledwidge, expert în strategie militară la Universitatea din Portsmouth, spune că Ucraina se confruntă cu o lipsă cronică de furnizori, în contextul în care țările occidentale au subfinanțat producția de armament timp de decenii.
SUA au în prezent doar circa 25% din rachetele Patriot necesare propriilor planuri, iar multe dintre ele au fost deja folosite în Orientul Mijlociu. Deși produc circa 600 pe an, Iranul, de exemplu, are un stoc de peste 1.000 de rachete balistice.
Această lipsă afectează și livrările către aliați, plasând Washingtonul într-o situație delicată. Potrivit lui Ledwidge, ritmul lent al transferurilor către Ucraina „nu pare motivat politic”, ci mai degrabă de constrângeri logistice.
„Nu ne vor spune câte (rachete) au - și nici nu ar trebui -, dar nu cred că stau prea bine”, a adăugat el.
Într-o lume tot mai incertă, Lockheed Martin a transmis pe 8 iulie că sistemul PAC-3 „evoluează continuu pentru a răspunde unui peisaj de amenințări tot mai complex”.
„Evenimentele recente subliniază rolul vital pe care PAC-3 îl joacă în apărarea integrată pentru protejarea vieților, infrastructurii și a activelor strategice.”
SUA vor trimite rachete Patriot în Ucraina
Președintele american Donald Trump a declarat duminică, 13 iulie, că va trimite rachete de apărare aeriană Patriot în Ucraina, spunând că acestea sunt necesare pentru apărarea țării deoarece președintele rus Vladimir Putin „vorbește frumos, dar apoi bombardează pe toată lumea seara”, notează Reuters.
Trump nu a dat un număr de rachete Patriot pe care intenționează să le trimită în Ucraina, dar a spus că prețul lor va fi achitat de către Uniunea Europeană.
Președintele american a devenit din ce în ce mai dezamăgit de Putin deoarece liderul rus a rezistat încercărilor lui Trump de a negocia o încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut mai multe capacități defensive pentru a se apăra de un baraj zilnic de atacuri cu rachete și drone din partea Rusiei.
„Le vom trimite rachete, de care au nevoie cu disperare, pentru că Putin chiar a surprins o mulțime de oameni. El vorbește frumos și apoi bombardează pe toată lumea seara. Dar există o mică problemă aici. Nu-mi place”, a declarat Trump reporterilor la Joint Base Andrews din afara Washingtonului.
„Practic, le vom trimite diverse piese de echipament militar foarte sofisticat. Ei ne vor plăti 100% pentru asta”, a spus Trump.