Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a trimis o scrisoare Comisiei Europene în care își arată nemulțumirea față de recentele discuții cu privire la propunerile legislative de modificare a actelor normative în domeniul pensiilor pentru magistraţi.
Consiliul a dat publicității, vineri, informarea trimisă Comisiei Europene cu privire la situația actuală a sistemului judiciar, la ultimele evoluții referitoare la propunerea legislativă de modificare a actelor normative în domeniul pensiilor ocupaționale pentru magistrați.
"Procedura de elaborare și dezbatere a propunerii legislative menționate este marcată de deficiențe grave din perspectiva dialogului interinstituțional și a lipsei oricărei raportări la principiile și celelalte exigențe care rezultă din Constituția României și din documentele internaționale relevante. Demersul normativ este ab initio lipsit de o justificare reală, rațiunile promovării acestuia ținând exclusiv de considerente electorale", afirmă CSM în document.
Consiliul Superior al Magistraturii arată că avizul negativ pe care l-a dat cu privire la un nou demers legislativ a fost ignorat: „În ce priveşte noul demers legislativ inițiat după doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, nu a existat niciun fel de consultare a sistemului judiciar în perioada premergătoare elaborării propunerii legislative¹, iar avizul negativ transmis de Consiliul Superior al Magistraturii a fost complet ignorat, contrar oricărei bune practici pe care o implică principiul colaborării loiale.”
Potrivit sursei citate, în contextul "incertitudinilor" generate de acest demers legislativ, în ultimele zile, aproximativ 200 judecători au notificat Consiliului Superior al Magistraturii intenția de a solicita eliberarea din funcție prin pensionare.
Conform Consiliului, situația prezentată pune în lumină "un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească": "Informațiile vehiculate constant în spațiul public, având ca sursă chiar exponenți importanți ai factorului politic, au condus la stigmatizarea socială a magistraților români, în condițiile în care sunt prezentați doar ca niște beneficiari ai unor privilegii nejustificate, în antiteză cu dificultățile economice și sociale pe care le traversează societatea."
"În mod deliberat este ignorat faptul că independența justiției, esențială pentru existența unui stat de drept, implică și securitatea financiară a magistraților și tot în mod deliberat este omisă prezentarea efortului susținut al magistraților români care, în pofida unor condiții de muncă deseori necorespunzătoare, gestionează un volum de muncă uriaș. În același timp, nu trebuie ignorat nici faptul că magistrații români trebuie să se supună unuia dintre cele mai severe regimuri de interdicții și incompatibilități din statele Uniunii Europene.
În acest fel, în mod nedrept încrederea societății în justiție este știrbită, iar denigrarea magistraților reprezintă o constantă în multe luări de poziție, dobândind astfel dimensiunea unei veritabile campanii îndreptate împotriva acestora", menționează Consiliul Superior al Magistraturii în documentul remis CE.