Curtea de Conturi a trimis Parlamentului raportul său public pentru anul 2023, împreună cu datele privind activitatea instituției și analiza finanțelor publice locale.
Potrivit documentului, în urma controalelor realizate pe parcursul anului auditat, au fost descoperite prejudicii totale de 758 milioane de lei și abateri financiare uriașe, în valoare de 82,7 miliarde de lei.
Totodată, instituția a semnalat venituri suplimentare de 779 milioane de lei și a depus 79 de sesizări penale.
Investiții puține, cheltuieli sociale masive
Raportului Curţii include analiza modului în care a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului în anul 2023, constatări ale misiunilor de audit realizate la Ministerul Finanţelor şi la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, precum neaprobarea Strategiei digitale a Agenţiei (2021-2025) şi lipsa unei analize privind contribuabilii cu risc fiscal.
Din bugetul public național, mai mult de jumătate (55%) a fost cheltuit pentru domenii precum protecția socială, sănătate, educație, cultură sau sport. În schimb, doar 16% din bani au mers spre dezvoltare, transporturi, infrastructură și energie.
Deși România a înregistrat o creștere economică în 2023, Curtea avertizează că deficitul bugetar a rămas ridicat și dezechilibrul între venituri și cheltuieli riscă să afecteze sustenabilitatea finanțelor publice. La finalul anului 2023, datoria publică a ajuns la aproape 957 miliarde de lei, în creștere cu peste 133 miliarde față de 2022.
Peste 1.300 de instituții verificate
În total, Curtea de Conturi a realizat audituri la 1.361 de instituții din administrația centrală și locală. Cele mai multe au fost audituri de conformitate (1.060), dar au existat și 535 de audituri financiare și 5 audituri de performanță.
În paralel, s-au desfășurat peste 2.470 de misiuni de urmărire a implementării recomandărilor anterioare, iar 82% dintre acestea au fost aplicate integral sau parțial.
La nivelul administrației centrale, auditul a constatat că implementarea sistemului de control intern managerial este mai mult formală, cu deficiențe mari și lipsa respectării standardelor.
Printre neregulile descoperite se numără neîncasarea unor venituri bugetare, prejudicii produse din erori sau decizii greșite și raportări financiare denaturate.
Ministere și agenții, sub lupa auditorilor
Raportul include și verificări la instituții-cheie precum Ministerul Finanțelor și ANAF. Printre probleme: lipsa unei strategii digitale aprobate la ANAF și absența analizelor privind contribuabilii cu risc fiscal.
Alte instituții auditate au fost Romsilva, Transelectrica, ANRE și Ministerul Dezvoltării.
La Agenția Națională pentru Locuințe, în cadrul programului „Locuințe pentru tineri”, s-a constatat lipsa unei evidențe clare a locuințelor vândute sau închiriate și a veniturilor aferente, ceea ce a dus la pierderi bugetare.