Raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept, publicat marți, evidențiază progrese ale României în reforma justiției și în consolidarea luptei anticorupție, dar trage un semnal de alarmă asupra lipsei de progrese în domeniul libertății presei, reglementării lobby-ului și transparenței finanțării în sectorul media.
Deși România bifează „progrese semnificative” în privința aplicării recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, raportul subliniază că nu a fost făcut niciun progres în ceea ce privește consolidarea independenței editoriale și a conducerii serviciilor publice de media – un aspect care plasează țara în zona roșie a recomandărilor neîndeplinite.
Mass-media, sub presiune politică și financiară
Comisia avertizează că serviciile publice de media din România continuă să funcționeze fără garanții solide de independență editorială, iar presiunea politică asupra jurnaliștilor rămâne ridicată. În paralel, spațiul de acțiune pentru presa independentă este limitat de lipsa unui cadru legislativ coerent, dar și de vulnerabilități economice acute.
Un punct critic al raportului este finanțarea indirectă a presei private prin partide politice și autorități de stat, care, în lipsa unui cadru clar de reglementare, generează o formă mascată de publicitate politică. Această practică – netransparentă și inechitabilă – afectează direct pluralismul mediatic și creează o piață controlabilă politic, în care conținutul jurnalistic este potențial distorsionat.
„Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente”, se arată în documentul Comisiei Europene.
Totodată, informațiile despre proprietatea trusturilor media – în special în afara sectorului audiovizual – rămân insuficiente, iar tentativele de autoreglementare în rândul presei nu au dat rezultate concrete. Astfel, lipsa transparenței financiare și editoriale lasă loc suspiciunilor de influență politică sau economică asupra conținutului editorial.
Mai mult, experții Comisiei notează că amenințările și hărțuirea jurnaliștilor rămân o problemă serioasă, iar reacția autorităților este adesea inadecvată. Presiunea politică continuă să afecteze libertatea editorială în redacții, în special în contextul alegerilor și al dezbaterilor legislative controversate.
Reacția Ministerului Justiției: recunoaștere parțială, accent pe reformele din justiție
În reacția oficială la raport, Ministerul Justiției a subliniat în principal progresele înregistrate în domeniul justiției și al cadrului anticorupție.
Instituția a evitat să comenteze în detaliu criticile privind sectorul media, dar a amintit elaborarea proiectului de lege pentru transpunerea Directivei europene anti-SLAPP, menit să protejeze jurnaliștii de procese abuzive menite să-i intimideze.
„Raportul privind statul de drept – ediția 2025 – notează în mod obiectiv progresele substanțiale înregistrate de România în domeniul justiției și al cadrului anticorupție”, a declarat ministrul Justiției, Radu Marinescu, adăugând că „reformele vor continua într-un ritm susținut, în dialog cu sistemul judiciar și partenerii europeni”.
În ceea ce privește mass-media, singura referire a Ministerului a vizat proiectul legislativ de protecție împotriva proceselor SLAPP, aflat în consultare publică.
Recomandări clare de la Bruxelles pentru presă și transparență
Printre recomandările punctuale adresate României, Comisia cere:
- Consolidarea normelor și mecanismelor pentru a asigura conducerea independentă și independența editorială a serviciilor publice de media;
- Adoptarea unui cadru legislativ pentru reglementarea activităților de lobby și asigurarea eficienței sistemului de declarare a averilor;
- Limitarea utilizării ordonanțelor de urgență ale guvernului, care subminează procesul legislativ democratic și predictibilitatea normelor;
- Intensificarea transparenței în finanțarea partidelor politice și relația acestora cu mass-media, pentru a preveni distorsionarea discursului public.
Raportul UE privind statul de drept reprezintă un instrument preventiv, menit să ajute la abordarea provocărilor privind statul de drept din toate statele membre și să impulsioneze reformele necesare la nivel național. Începând cu anul 2022, Raportul privind statul de drept include recomandări pentru fiecare stat membru, a căror îndeplinire este urmărită în fiecare an de Comisia Europeană.