Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României și nu există alternativă la o corecție severă, consideră Consiliul Fiscal, care a publicat Opinia cu privire la pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.
”Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României. Nu există alternativă la o corecție severă. Optimalitatea pachetului de măsuri de corecție examinat este greu de evaluat, mai ales că intervin aspecte distribuționale (inclusiv de echitate) și efecte de runda a doua.
Corecția bugetară, care înseamnă reducere de absorbție internă (ce afectează venituri personale, încasări ale firmelor), este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și a evita o corecție și mai severă”, susține Consiliul Fiscal.
Potrivit documentului citat, pachetul substanțial de ajustare fiscală va exercita un efect important în sensul restrângerii dezechilibrului extern.
În context, Consiliul Fiscal a arătat că analiza execuției bugetare pe primele 5 luni ale anului 2025 este de natură să înrăutățească evaluarea CF de la momentul adoptării proiectului de buget, care vedea un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB.
- Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe pachetul fiscal. Bolojan: Tot ce am spus că se va pune în practică, se va întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi premier
- Legea austerității: CASS pentru pensii peste 3.000 de lei până în 2028. Cine va mai plăti contribuția de sănătate, deși anterior era scutit
- Taxe și impozite mai mari pentru jocurile de noroc. Ce se schimbă, cine plătește în plus și cine sunt „greii” industriei
Astfel, în lipsa adoptării unor măsuri de corecție a deficitului bugetar, dinamica principalelor categorii de venituri și cheltuieli în prima parte a anului 2025 apare compatibilă cu un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB, apreciază sursa citată.
”CF apreciază că adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar reprezintă o urgență absolută. În lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent”, se mai arată în Opinie.
Guvernul și-a asumat luni răspunderea în fața Parlamentului pe primul pachet de măsuri fiscale, care include majorarea TVA, dar și înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor în 2026, în ciuda protestelor și nemulțumirilor din sectorul public.
Impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025
Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în 2026, consideră Consiliul Fiscal.
Conform sursei citate, pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui pachet de măsuri, având în vede angajamentele asumate în cadrul PNRR și în cadrul PBS (Planul Bugetar Structural al României, n.red.), în 2026, este probabilă și o reașezare a modului de calcul al impozitului pe proprietate și introducerea unei taxe de mediu pentru mijloacele de transport. Ambele măsuri ar avea un efect pozitiv suplimentar asupra traiectoriei veniturilor bugetare.
”În 2026, impactul măsurilor de ajustare a cheltuielilor, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,6% din PIB. Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui proiect de lege, este probabil ca în următoarele două pachete de măsuri, anunțate de Guvern, să fie incluse și alte măsuri de eficientizare a cheltuielilor din sectorul public și de prioritizare a proiectelor de investiții.
De asemenea, renegocierea PNRR poate conduce la translatarea unor proiecte, finanțate din componenta de împrumuturi a PNRR, către componenta de granturi sau către fondurile europene multianuale. Aceste măsuri ar diminua, la rândul lor, cheltuielile bugetare. Proiectul de lege indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea țintei de deficit bugetar în 2026”, se menționează în document.
Instituția precizează că, pentru 2025, reducerea/prioritizarea unor cheltuieli cu investiții publice (ce ar fi prevăzute în următoarele pachete de măsuri) ar duce deficitul bugetar în jur de 7,5% din PIB.
De asemenea, CF susține că măsurile de corecție a deficitului bugetar trebuie să se regăsească în proiectul de rectificare bugetară și să fundamenteze noua traiectorie a deficitului bugetar.