- Patriotul e bun, dar insuficient: România are nevoie de un sistem antiaerian „stratificat”.
- Ce tactici folosesc rușii în Ucraina pentru a suprasatura apărarea antiaeriană ucraineană și ce învățăminte putem trage din asta.
- Ce controverse au apărut legate de firma israeliană care a câștigat contractul?
- În ciuda acestei achiziții costisitoare, România încă mai are de recuperat în special în privința apărării anti-dronă, o condiție esențială în războiul modern.
În plină criză de securitate (vezi războiul ucrainean) și economică (vezi scandalul declanșat de măsurile de austeritate bugetară anunțate de Guvernul Bolojan), o știre care a trecut ușor sub radar semnala zilele trecute parafarea, aproape sigură, a unui contract de armament destinat armatei române, în valoare de peste 2 miliarde de euro.
Conform informațiilor – încă neconfirmate la nivel oficial – România a ales firma israeliană Rafael pentru dotarea armatei române cu sisteme antiaeriene cu rază medie și scurtă. Valoarea contractului: 1,9 miliarde de euro, fără TVA.
Cum s-a ajuns aici?
În primul rând, trebuie specificat că România are nevoie ca de aer de astfel de sisteme antiaeriene, în lipsa cărora cele trei sisteme Patriot, aflate deja în dotare și deja operaționale, sunt inutile, în ciuda performanțelor acestor baterii, înregistrate în special în Ucraina.
Pe scurt, un sistem antiaerian complet presupune, în primul rând, o rețea vastă de radare de supraveghere cu rază lungă, cărora li se adaugă așa-numitele radare „gap filler”, care exact asta fac: acoperă zonele „goale” pe care radarele principale nu le „văd”.
Citeşte informaţiile integral în articolul publicat de PressOne