Vicepremierul Tánczos Barna afirmă că România nu se confruntă cu riscul unui colaps social sau economic în urma măsurilor de austeritate.
Într-un interviu acordat Prima TV, el a exclus categoric posibilitatea ca protestele sindicale să paralizeze activitatea statului.
„Exclus! Nu se va bloca nici ţara. Vom avea şi bani de pensii şi de salarii şi vom găsi calea de compromis şi cu sindicate”, a declarat Tánczos, făcând referire la declarațiile unor lideri sindicali care amenințau cu blocarea instituțiilor, în cazul tăierii unor drepturi salariale.
- Bugetarii de la Finanțe, ANAF, PMB, Apele Române și instanțe, în revoltă generală: „N-o să venim la muncă în ziua în care se dau salarii, pensii, n-o să venim!”(Foto)
- Alexandru Nazare, după protestul angajaților din Ministerul de Finanțe: Nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor
- Economist, despre protestele de la Finanțe: Să spui că există riscul neplății pensiilor și salariilor e deja prea mult. E o formă de șantaj
Cine sunt vinovaţii de deficit
Întrebat cine este responsabil pentru deficitul bugetar record de 9,3% din 2024, Tánczos Barna a răspuns:
„Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi, drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale”.
Fostul ministru de Finanțe consideră că aceste cheltuieli au fost „nesustenabile” și au avut ca efect pierderea credibilității României în fața instituțiilor internaționale.
„Ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cele mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a spus vicepremierul, citat de News.ro.
Şi pensionarii trebuie să contribuie la Sănătate
În ceea ce privește sistemul de asigurări de sănătate, Tánczos Barna a explicat că este nevoie de o reformă profundă.
„Dacă avem 10 milioane de excepţii şi 6 milioane de contribuabili, sistemul este total nesustenabil şi merge din deficit în deficit”.
El a precizat că susține o contribuție minimă la sănătate inclusiv pentru pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei:
"Eu cred că, inclusiv pensionarii, cel puţin în momentul de faţă, cei care au pensii mai mari de 3.000 lei, trebuie să contribuie cu o sumă minimă pentru a deveni asiguraţi. Cel care are, de exemplu, o pensie de 3.500 lei va contribui cu 50 lei. În momentul de faţă, au considerat colegii noştri şi am fost de acord până la urmă, că pensiile sub 3.000 lei sunt prea mici ca să mai punem o povară la acel nivel”, a spus acesta, subliniind totodată că nu susține o astfel de măsură imediat pentru toți pensionarii: „Nu astăzi, dar pe viitor. În viitor o să vedem, dar astăzi nu”.
Pensiile speciale, impozitate cu cel puţin 20%
Tánczos Barna a declarat că este nevoie de o contribuție suplimentară din partea beneficiarilor de pensii speciale:
„Eu cred că, inclusiv pensiile speciale, trebuie impozitate cu cel puţin 20%, 10% impozit şi 10% CASS, pentru a asigura că acele persoane contribuie la ducerea acestei poveri, în măsura veniturilor pe care le au”.