Românii din diaspora votează deja, este o prezenţă masivă, mai ales în Republica Moldova.
Confruntat cu sondaje care nu îl mai dau câştigător şi văzând că i-a scăzut mult cota chiar şi la pariuri, George Simion duce acuzaţiile de fraudă la alt nivel. Acum susţine că „în Republica Moldova guvernul a început să fure”.
- Simion pierde teren, Nicușor Dan recuperează spectaculos. Esențială este migrarea indecișilor – analiză MKOR
- Nicușor Dan trece în față: Al doilea sondaj care îl dă câștigător și în diaspora, însă lupta e foarte strânsă
„Gata cu <campania>, acum trebuie să oprim frauda imensă! Colegii mei sunt cu conducerea STS acum, în R.Moldova guvernul a început să fure! Nu îi lăsăm!”, a scris vineri pe Facebook liderul AUR George Simion.
„Alegeri reluate, ca să fie regizate. Sistemul a anulat Turul 2, acum vrea să-l fure”, se arată în imaginea care însoțește postarea.
Simion le cere votanţilor să raporteze orice nereguli sau incidente la secție.
Şi şefa POT, Anamaria Gavrilă (cea cu mari supărări la presă), acuză ilegalități în procesul electoral. Într-o postare pe Facebook, aceasta spune că românii sunt forțați să voteze cu Nicușor Dan, altfel vor fi dați afară de la job.
„Ți s-a cerut să aduci poză cu votul pentru Nicușor Dan, chiar un selfie din cabina de vot? Iar dacă nu, vei fi dat afară de la lucru?
Asta e „România onestă” a lui Nicușor Dan: o țară în care oamenii sunt tratați ca sclavi. O țară în care angajatorii, „băieții deștepți” din fosta securitate, vor dovada foto că ai votat cum ți-au spus ei.
Tot ei, „oneștii”, transformă școala într-un loc de interogatoriu pentru copii. Îți iau copilul la întrebări: cu cine votează mama și tata?
Ca în comunism. Așa arată „noul” București".
Ieri AUR a transmis o solicitare oficială către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), prin care cere o întrevedere de urgență cu conducerea instituției cu privire la posibile fraude la alegerile de duminică. Iar vineri reprezentanții partidului AUR au fost primiţi la o întâlnire cu conducerea STS.
Îl mai ţineţi minte pe Vadim?
Discursul aproape isteric şi bazat pe nicio probă aminteşte de Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului România Mare (PRM), pentru care, de-a lungul carierei sale politice, acuzele de fraudă electorală au devenit un leitmotiv, apărând aproape la fiecare scrutin major – fie că era vorba de alegeri parlamentare, prezidențiale sau locale.
- Vadim Tudor a participat la cinci alegeri prezidențiale (1996, 2000, 2004, 2009 și 2014), clasându-se cel mai bine în 2000, când a intrat în turul doi cu Ion Iliescu și a obținut aproape 33% din voturi.
- A fost cunoscut pentru stilul său conspirativ, populist și inflamator, în care acuzațiile de „fraude masive” erau folosite ca instrument de contestare a înfrângerii și de mobilizare a propriului electorat.
Vadim Tudor nu prezenta dovezi concludente, dar își baza acuzațiile pe:
- „mărturii” neverificate;
- „informații” primite de la simpatizanți;
- apeluri la emoție și teorii ale conspirației;
- generalizări și atacuri la instituții precum BEC, SRI, MAI și chiar Curtea Constituțională.
Exemple relevante:
Alegerile prezidențiale din 2000:
- Deși a obținut un rezultat spectaculos, Vadim Tudor a acuzat că în turul doi alegerile au fost fraudate masiv în favoarea lui Ion Iliescu.
- A susținut că serviciile secrete și presa „controlată” au influențat rezultatul, fără să prezinte dovezi solide.
Alegerile parlamentare din 2004:
- După ce PRM a obținut un scor semnificativ mai mic decât în 2000, Vadim a acuzat din nou „fraude generalizate” orchestrate de „mafia partidelor mari”.
- A afirmat că voturile PRM ar fi fost „redirecționate” electronic sau „scoase din urne” în favoarea altor formațiuni.
Alegerile prezidențiale din 2009:
- A contestat vehement rezultatul primului tur și a spus că PRM și el personal ar fi fost „furați”, insinuând o conspirație între PDL și PSD pentru a-i reduce scorul electoral.
Alegerile prezidențiale din 2014:
- Deși a obținut un scor foarte mic, a continuat să susțină că alegerile sunt „aranjate” și că sistemul electoral românesc este „complet compromis”.
Scopul lui Vadim e valabil şi în 2025
Aceste acuzații făceau parte din strategia de legitimare a înfrângerii și de consolidare a mitului victimei sistemului.
Deși nu au fost niciodată susținute de anchete oficiale sau dovezi concrete, ele au întreținut un climat de suspiciune și au influențat discursul politic populist în România.