Înalți oficiali din Departamentul Apărării al SUA analizează o propunere de retragere a până la 10.000 de soldați din Europa de Est, stârnind îngrijorare pe ambele continente că această mişcare l-ar putea încuraja pe președintele rus Vladimir Putin.
Unitățile vizate fac parte din cei 20.000 de militari desfășurați de administrația Biden în 2022 pentru a consolida apărarea țărilor vecine cu Ucraina, după invazia rusă, potrivit a șase oficiali americani și europeni care au fost informați despre subiect, citați de NBC News.
Numărul exact este încă în discuție, dar propunerea ar putea însemna retragerea a până la jumătate din forțele trimise de fostul președinte Joe Biden.
Pentagonul se retrage şi dă un semnal către Moscova
Discuțiile interne privind reducerea trupelor americane din România și Polonia au loc într-un moment în care Donald Trump încearcă să-l convingă pe Vladimir Putin să accepte un armistițiu.
Cei șase oficiali americani și europeni, care au solicitat anonimatul, au dezvăluit mai multe detalii ale propunerii, care nu au fost făcute publice anterior de NBC News. Dacă Pentagonul va adopta această propunere, temerile că SUA își abandonează aliații tradiționali din Europa – care consideră Rusia o amenințare în creștere – s-ar putea accentua, au spus oficialii europeni.
Rușii „ar interpreta o reducere a trupelor americane drept o slăbire a descurajării, ceea ce le va spori disponibilitatea de a interveni în diverse moduri în Europa”, a declarat Seth Jones, vicepreședinte senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
Administrația Trump a subliniat în mod clar că dorește ca aliații europeni să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, permițând astfel SUA să se concentreze pe China și alte priorități strategice.
În prima sa vizită externă ca secretar al Apărării, Pete Hegseth a declarat într-un discurs la Bruxelles, în februarie, că „realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în principal pe securitatea Europei”. În schimb, SUA se vor concentra pe securizarea frontierei sudice și pe contracararea Chinei, a spus Hegseth.
Elbridge Colby, despre care se așteaptă să fie confirmat în curând de Senat ca principal consilier politic al Pentagonului, a pledat și el pentru o concentrare mai mare asupra Chinei.
Colby a argumentat împotriva alocării mai multor resurse pentru Ucraina și a cerut reducerea numărului de trupe în Europa, în favoarea prioritizării amenințării chineze.
Senatorul Roger Wicker, republican din Mississippi și președintele Comisiei pentru Forțele Armate, a criticat aparent această abordare, într-o audiere de joi.
„Există unii care cred că acum este momentul pentru o reducere drastică a prezenței noastre militare în Europa. Sunt profund îngrijorat de aceste opinii greșite și periculoase, susținute de unii birocrați de rang mediu din cadrul Departamentului Apărării”, a spus Wicker, fără a nominaliza oficialii. „Ei lucrează pentru a promova o retragere a SUA din Europa, adesea fără a coordona aceste acțiuni cu secretarul Apărării.”
Niciun purtător de cuvânt al Pentagonului nu a comentat și nici Armata nu a dorit să comenteze.
„Președintele evaluează în mod constant desfășurările și prioritățile pentru a pune America pe primul loc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Brian Hughes, într-un comunicat pentru NBC News.
La Pentagon se schimbă prioritățile
Pe fondul reducerilor bugetare impuse de Trump, diminuarea prezenței militare americane în Europa ar elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific, considerată o prioritate strategică mai mare de oficialii administrației.
Anularea desfășurării unor unități de luptă în Europa de Est ar putea economisi bani și pentru Armată, care caută să investească în echipamente și arme inovatoare.
Aproximativ 80.000 de soldați americani sunt staționați în Europa. După declanșarea războiului de către Rusia, SUA au susținut o prezență militară puternică pe flancul estic al NATO, văzând-o ca pe un semnal clar pentru Putin că SUA rămân angajate în apărarea acelor state de frontieră.
Însă Trump a făcut campanie promițând că va pune capăt rapid războiului și, în prezent, militează pentru un armistițiu.
El adoptă o poziție foarte diferită față de cea a lui Biden, care a promis că va oferi Ucrainei arme și sprijin atât timp cât va fi necesar pentru a învinge.
Trump a cerut Ucrainei să facă concesii de la început. A suspendat timp de o săptămână sprijinul militar și de informații, după o dispută publică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, și nu a oferit nicio garanție clară privind sprijinul militar viitor al SUA.
Ben Hodges, general american în retragere, care a condus forțele armate ale SUA în Europa, se întreabă ce fel de analiză a stat la baza acestei propuneri de retragere a trupelor din regiune.
„Capacitatea de descurajare va fi mult redusă. Desigur, Polonia își dezvoltă capacitățile, la fel și România și alte țări europene, dar va rămâne un gol care va trebui umplut.”, a spus Hodges.
Rusia își reconstruiește și reformează masiv armata, inclusiv prin modernizarea echipamentelor și accelerarea producției de armament, potrivit unei evaluări realizate de serviciile de informații daneze, publicată în februarie.
Dacă războiul din Ucraina se încheie sau intră într-o fază de îngheț, Rusia ar putea fi capabilă să poarte un război de amploare în Europa de Est în următorii cinci ani, dacă NATO nu își consolidează apărarea, arată raportul.