Într-o singură oră, România a încasat lovituri de credibilitate care au adus deja pagube în termeni de securitate națională.
Prim-ministrul României a transmis administrației Donald Trump că președintele interimar Ilie Bolojan nu reprezintă țara și că trebuie ignorat, la fel cum trebuie ignorată alinierea Bucureștiului la poziția UE față de războiul de agresiune din Ucraina.
Anularea scrutinului prezidențial din noiembrie a adus România într-o poziție de precaritate din care am reușit să ieșim provizoriu, mai ales pentru că instituțiile europene și lideri ai Europei ne-au ținut spatele, atât în fața Rusiei, cât și în fața asaltului pe care noua administrație americană îl dă asupra democrației liberale.
România a mai primit, așadar, o fereastră de timp în care să se poată repara în ceea ce e mai urgent, instituțiile democratice și securitate, pentru ca mai apoi să poată rămâne sub umbrela Uniunii Europene, atât din punct de vedere economic, cât și din acela al apărării și securității naționale.
Update: O reacție predictibilă a avut Marcel Ciolacu luni, la prânz, în care s-a lepădat de trimisul lui pe lângă Trump. După ce vineri spunea astfel: „Mi s-a părut corect, prin prietenii pe care îi am, să căutăm persoane care sunt în anturajul Partidului Republican de a spune despre România, şi da, cu domnul Dragoş Sprînceană am avut această discuţie telefonică. Mandatul, şi din discuţia mea şi cu domnul Dragoş Sprînceană, a fost de a spune adevărul despre România”, acum, premierul neagă, pe Facebook, chiar și termenul de emisar. Nu contrazice însă frontal niciuna dintre declarațiile grave ale lui Sprînceană.
Atac la Macron, care ne ţinea spatele
Rolul acesta l-au avut repetatele declarații ale președintelui francez Emmanuel Macron, în sprijinul Bucureștiului: să țină fereastra aceasta deschisă și să semnaleze celor care ar vrea să profite de vulnerabilizarea României că țara nu e lăsată pe cont propriu, în derivă, și că are aliați care o investesc încă cu încredere.
În acest context, ofensarea directă a președintelui Macron de către emisarul lui Marcel Ciolacu nu poate rămâne în registrul personal, ci este o poziționare a României față de umbrela de securitate a Franței, aceea pe care Polonia o negociază acerb și și-o dorește, pentru a-și maximiza apărarea în fața Moscovei.
Duminică seară, într-o intervenție la postul de televiziune Digi24, omul de afaceri româno-american Dragoș Sprînceană s-a prezentat drept trimisul special al României pe lângă administrația Donald Trump și a explicat că a transmis echipei Trump mesajele prim-ministrului Ciolacu, așa cum acesta le-a rostit prin viu grai, într-o conversație telefonică cu Sprînceană.
Care sunt acestea:
- Denigrarea președintelui interimar Ilie Bolojan și delegitimarea, prin aceasta, a capacității președinției de a reprezenta România;
- Discreditarea Uniunii Europene;
- Transmiterea narațiunii rusești că pacea cu orice preț pentru Ucraina este dezirabilă pentru România;
- Denigrarea președintelui francez Emmanuel Macron și a poziției Franței în interiorul Uniunii Europene.
"Domnul Bolojan a declarat public că va fi întotdeauna alături de Ucraina, orice ar fi. Înseamnă că facem exact ce spune Franța./.../ Exact ce am spus administrației americane am spus-o și domnului Ciolacu: administrația americană trebuie să înțeleagă, să ignore un pic mesajele României, pro-Ucraina și pro-Franța, deoarece avem un președinte interimar care nu va mai conta într-o lună sau o lună și jumătate”.
Până luni dimineață, Marcel Ciolacu nu a negat și, în ecuația mare, care este credibilitatea României, negarea simplă nu ar repara gravele prejudicii pe care deja țara noastră le înregistrează.
În fond, mesajele denigratoare ale acestui emisar al lui Ciolacu la adresa lui Emmanuel Macron și ale UE, precum și tușele grotești MAGA, erau de ordin public, așa că Guvernul României a știut exact ce efecte vor fi.
România se poziționează astfel lângă Viktor Orban, un ideal iliberal pentru mulți politicieni de la București, și contra poziționării fără echivoc a Uniunii Europene, atât față de Rusia și războiul de agresiune pe care aceasta îl duce în Ucraina, cât și față de Statele Unite, intrate într-un război comercial fără precedent cu toate statele UE, percepute astfel de Washington ca fiind ostile.
Care sunt erorile: premisele viciate și vicioase
În primul rând, Guvernul României, prin prim-ministrul său, postulează eronat că opțiunea României ar fi între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană.
De fapt, opțiunea pe care românii o au în față este cea între Uniunea Europeană și Rusia, pentru că fără solidaritatea și protecția UE, România intră în haosul controlat de Moscova.
Nu există opțiune care să includă SUA, dar să excludă UE, iar a postula asta, din punctul de vedere al politicii externe a României, arată nu doar inocența intelectuală și erorile de logică, mediocritatea, cât mai ales expune România ca neavând o diplomație unitară.
Asaltul asupra proceselor democratice de la București, prim premierul Ciolacu și, astfel, Guvernul României.
În al doilea rând, chiar prim-ministrul României transmite astfel că a avea un președinte interimar înseamnă a avea un președinte fără legitimitatea de a reprezenta extern România, ceea ce contravine factual Constituției, dar dă un semnal extrem de păgubos în cancelariile europene, exact în momentul în care România, timid, reîncepe să fie primită la masa unor decizii europene.
În al treilea rând, Guvernul României transmite nu doar SUA, ci mai ales UE că poziționările României față de Bruxelles, față de agresiunea Rusiei și față de democrația liberală se vor modifica după alegerile prezidențiale din luna mai, când, dacă lucrurile ies așa cum vrea coaliția de la guvernare, România se va alinia ideologic cu administrația Trump.
De auzit aude și Moscova, care mai bifează astfel o reușită la București.
Zilele acestea, statele din vecinătatea Ucrainei își întăresc securitatea, fie că vorbim despre frontiera Poloniei cu Belarus, despre negocierile cu Franța, pentru a beneficia de umbrela nucleară, de parteneriate regionale ori de identificarea unor surse de finanțare rapide pentru a crește capacitatea militară și investițiile în securitate, inclusiv cea cibernetică.
Polonia va folosi astfel o sumă din PNRR pentru a investi și mai mult în apărare, în vreme ce România încă nu reușește să primească toți banii din tranșa a treia și se împiedică în pensii speciale.
De altfel, România absentează de la aceste discuții în profunzime, dar este așezată la masa discuțiilor mari, lângă celelalte state UE, prin președintele interimar Bolojan, care se vede acum decredibilizat.
În termenii frontului cu Rusia, cel fizic din Ucraina și cel al dezinformărilor și manipulărilor din alte state europene, cele câteva săptămâni până la alegerile din mai sunt cruciale: a scoate România de sub legitimitatea UE înseamnă a o expune Rusiei.
Marcel Ciolacu a făcut asta în scopuri personale, însă felul în care a implicat România înseamnă prejudicii care nu mai pot fi reparate doar cu simpla demisie a premierului: e nevoie ca partidele pro-democratice să se poziționeze fără echivoc, să recredibilizeze președinția și să asume cu voce tare un mandat pro-UE și anti-Rusia dat președintelui Ilie Bolojan, indiferent de faptul că funcția interimar.