Curtea Constituțională a respins joi, cu unanimitate de voturi, obiecțiile de neconstituționalitate formulate de parlamentarii SOS, AUR și POT împotriva legii privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, care permite doborârea dronelor, şi împotriva legii privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român.
Senatul a adoptat, la finalul lunii februarie, ca for decizional, cele două legi. Proiectele trecuseră anterior şi de Camera Deputaţilor. După decizia CCR de azi, legile merg la promulgare la preşedintele interimar Bolojan. Cu o lună întârziere.
Argumentele CCR
CCR a constatat că legile sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
”În esenţă, Curtea a reţinut că participarea şi luarea de măsuri de către autorităţile militare desemnate ale Alianţei Nord-Atlantice sau de către structurile forţelor statelor aliate şi partenere pentru controlul aerian naţional ar trebui analizate în contextul obligaţiilor asumate de România în calitatea sa de stat membru în NATO.
Aderarea la NATO presupune atât transferul unor atribute, cât şi exercitarea în comun a unor competenţe cu statele componente, aspect care nu afectează suveranitatea ţării”, precizează comunicatul CCR.
”Reglementarea unei competenţe partajate între structurile din instituţiile care fac parte din sistemul naţional de apărare şi structurile forţelor statelor aliate şi partenere nu aduce atingere exerciţiului suveranităţii, în condiţiile în care constituie o modalitate de apărare a spaţiului aerian naţional, care este integrat în spaţiul aerian NATO”, subliniază CCR.
De asemenea, Curtea a constatat că legea criticată nu reglementează vreo soluţie legislativă cu privire la organizarea de activităţi militare sau paramilitare, distincte de forţele armate regulate, care nu se integrează în sistemul naţional de apărare al României ori al forţelor armate aliate sau de coaliţie.
Totodată, Curtea a constatat că „transferul de autoritate”, reglementat de dispoziţiile criticate, are în vedere o acţiune de predare/preluare a controlului şi comenzii de către autorităţile militare desemnate ale Alianţei Nord-Atlantice asupra elementelor naţionale din compunerea structurii de forţe a armatei care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană şi Antirachetă NATO sau în cadrul unor coaliţii, în condiţiile strict prevăzute de normă, iar nu încadrarea într-o funcţie militară în sistemul Ministerului Apărării Naţionale.
”Curtea a constatat, totodată, că „transferul de autoritate”, reglementat de legea criticată, are în vedere o acţiune de predare/preluare a controlului şi comenzii, la nivel operaţional şi/sau tactic, a forţelor militare participante la desfăşurarea, pe timp de pace, a unor misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român, pe linie de subordonare şi executare a ordinelor comandantului forţei căruia i se subordonează, în condiţiile strict prevăzute de normă, care nu are semnificaţia încredinţării exerciţiului suveranităţii altor subiecte de drept”, subliniază CCR.