Preşedintele SUA jigneşte Europa şi Ucraina şi face curte Rusiei. Ce ţeluri ar putea urmări pe viitor politica externă a SUA?
Donald Trump s-a reîntors de şase săptămâni la Casa Albă. Şase săptămâni care arată deja linia politicii externe americane în următorii patru ani.
Sub Trump SUA îşi vor resuscita relaţiile cu Rusia în dauna Ucrainei. Şi în loc să-i includă şi pe partenerii europeni în această schimbare, administraţia americană subliniază diferenţe în valorile care odinioară erau comune.
„UE a fost înfiinţată pentru a trage SUA pe sfoară”, a declarat Trump miercurea trecută. Iar vinerea trecută el şi cu vicepreşedintele său, JD Vance, au provocat o ceartă cu Volodimir Zelenski, sub ochii opiniei publice internaţionale.
Preşedintele Ucrainei venise, de fapt, la Casa Albă pentru a perfecta un acord vizând materii prime din ţara sa. În loc de asta, a fost certat de Trump şi Vance.
Pune capăt Trump ordinii de până acum?
Istoricul Norbert Frei de la Universitatea din Jena vede în asta sfârşitul ordinii instaurate după cel de-Al Doilea Război Mondial şi o cezură istorică comparabilă cu destrămarea Uniunii Sovietice.
"Obiectivul este clar: un triumvirat global compus din Donald Trump, Xi Jinping şi Putin", a declarat Frei pentru postul public de radio Deutschlandfunk. "Ce nu vrea să înţeleagă Trump acum: SUA luptă în calitate de putere mondială în declin. Şi în acest moment se descotorosesc de singurul lor aliat veritabil, anume Europa. Iar Europa trebuie să se descurce acum pe cont propriu".
În Europa tocmai se depun eforturi diplomatice pentru identificarea unor răspunsuri comune. Mai întâi la Londra, apoi în cadrul unui summit UE extraordinar care va avea loc la Bruxelles. "Sper că ei recunosc că tocmai are loc o clară schimbare de direcţie în politica globală", a declarat în ajunul consultărilor Mikhail Alexseev, politolog în cadrul San Diego State University din California.
"Disputa din Biroul Oval nu a fost una între doi lideri. Ea conţine semnalul unei reorientări a SUA şi o distanţare de Europa. Cred că garanţiile de securitate ale SUA pentru Ucraina, dar posibil şi pentru NATO, nu mai există", a declarat el pentru DW.
"Nu se arată o ruptură completă"
Cu un an în urmă, pe când se afla în campanie, Trump a pus sub semnul întrebării ajutorul militar al SUA faţă de membrii NATO care alocă fonduri pentru apărare sub pragul comun al alianţei. La un miting din South Carolina, el a declarat în februarie 2024 că ar încuraja chiar Rusia să facă tot ce îşi doreşte.
Cu o altă ocazie, el a cerut ţărilor europene să aloce pe viitor cinci la sută din PIB pentru înarmare.
O mare nesiguranţă în materie de securitate vede şi Laura von Daniels, directoarea echipei de cercetare America în cadrul Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP) din Berlin. Ea a subliniat pentru DW că nu se poate vorbi în prezent de o întrerupere totală a relaţiilor transatlantice.
"Cred că ne vom confrunta cu o situaţie dificilă, în care Trump este dispus şi să dăuneze intereselor Uniunii Europene. Atât în politica de securitate cât şi economic, de exemplu prin taxele vamale protecţioniste. Este corect. Dar nu este în interesul său să întrerupă peste noapte toate relaţiile cu Europa".
Von Daniels s-a referit la planurile economice ale lui Trump. El vede Europa ca pe principala piaţă de desfacere pentru gazele sale lichefiate. De aceea, presiunile economice ar putea să crească. "Pe 12 martie va introduce taxe vamale pe oţel şi aluminiu", a declarat von Daniels. În primăvară şi vară Europa trebuie să se aştepte la taxe vamale suplimentare, de exemplu la automobile".
Prin aceste măsuri Trump vrea să echilibreze bilanţul comercial între SUA şi UE. Potrivit bilanţului pe 2024, SUA au cheltuit cu un miliard de euro mai mult pe mărfuri şi servicii din Europa decât invers.
Relaţiile transatlantice sunt totuşi folositoare SUA
Experta SWP crede totuşi că în general relaţia transatlantică existentă este considerată de Trump folositoare. Dar care sunt obiectivele sale este greu de recunoscut deocamdată. Vinerea trecută s-a putut observa clar că Ucraina este pentru el un obstacol în calea unor negocieri directe cu Putin.
Despre disputa din Biroul Oval ea a declarat. "A avut trăsături care ne sunt cunoscute de la şefi de stat autoritari".
În răstimp Institute for the Study of War de la Washington a publicat o analiză, potrivit căreia posibila stopare a ajutoarelor SUA pentru Ucraina ar majora probabilitatea unei victorii a Rusiei în Ucraina.
Prin asta Putin s-ar putea simţi întărit în pretenţia de a exercita mai mult control şi asupra altor foste republici sovietice, cum ar fi Estonia, Letonia şi Lituania, care sunt membre NATO şi UE. SUA în schimb şi-ar pierde din influenţă la nivel mondial.