Într-un scurt discurs în care a arătat ce efecte negative ar avea suspendarea sa asupra României, Klaus Iohannis și-a anunțat demisia, punând capăt astfel unei perioade de incertitudine apărută după anularea alegerilor prezidențiale.
- Iohannis și-a anunțat demisia, ca să nu „ajungem de râsul lumii”
- Reacții la cald după ce Iohannis și-a anunțat demisia
- Ilie Bolojan devine președinte interimar. Ce poate și ce nu poate să facă la Cotroceni
Demisia sa vine după începerea procedurilor de suspendare în Parlamentul României, acolo unde partidele extremiste, susținute și de USR, au strâns un număr suficient de voturi pentru a duce moțiunea în plen.
Conform unor surse politice, mai mulți parlamentari PSD și PNL ar fi votat pentru suspendarea lui Klaus Iohannis, astfel că exista posibilitatea reală ca împotriva președintelui să se exprime peste 233 de parlamentari, majoritatea simplă necesară pentru demiterea acestuia.
Pericolul suspendării fiind unul real, Klaus Iohannis a decis să plece de la Palatul Cotroceni mai repede decât anunțase, acesta dorind să rămână în funcție până la instalarea noului președinte, în urma alegerilor din 18 mai.
Astfel se încheie călătoria celui de al patrulea șef de stat ales după Revoluția din 1989, venit la putere pe un val de entuziasm al votanților liberali și progresiști din mediul urban și diaspora, și care pleacă strivit de nemulțumirile cetățenilor, care-l acuză că a călcat în picioare toată încrederea cu care a fost investit.
„Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată - repet, niciodată - n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă”, a declarat Klaus Iohannis.
Călin Georgescu, o candidatură necunoscută
Odată cu demisia sa, România intră într-o nouă etapă, plină de convulsii, în care cetățenii sunt chemați să aleagă un nou președinte, într-un context internațional plin de tensiune și incertitudine, dar și într-unul intern marcat de criza provocată de anularea alegerilor prezidențiale, decisă de CCR.
Imediat după oficializarea plecării lui Iohannis, președinte interimar va deveni, conform legii, Ilie Bolojan, șeful Senatului, iar noi alegeri trebuie organizate în 90 de zile, datele stabilite de Guvern, 4 și 18 mai, încadrându-se în perioada prevăzută de Constituție.
Contextul politic din România e unul complicat. Călin Georgescu, candidatul care a câștigat primul tur al alegerilor în urma unei campanii electorale ilegale, conform deciziei CCR, continuă să se promoveze, fără a exista vreun indiciu din partea autorităților în legătură cu posibilitatea acestuia de a intra din nou în cursă.
- Ziua marelui boicot: Cristela Georgescu cumpără pătrunjel cu frunză mică, iar ministrul Agriculturii spune „jos labele” de pe fermieri
- Susținătorii lui Călin Georgescu s-au încăierat cu jandarmii în Piața Victoriei când Iohannis și-a anunțat demisia (Video)
De asemenea, coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR a decis să-l susțină pe Crin Antonescu la viitoarele alegeri prezidențiale.
În zona USR și-au anunțat dorința de a candida Elena Lasconi, președinta partidului, care a intrat și ea în finala prezidențială anulată, obținând 1,7 milioane de voturi, dar și Nicușor Dan, primarul Bucureștiului.
O oportunitate pentru Ilie Bolojan
Anunțul lui Iohannis va schimba întregul peisaj politic, existând posibilitatea ca atât PSD, cât și PNL să meargă în alegeri cu candidat propriu.
Nu trebuie exclus faptul ca venirea lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni să reprezinte pentru acesta ajungerea la o tribună importantă de unde să aibă posibilitatea să unească forțele politice pro-europene din țara noastră, obținând astfel o susținere solidă pentru propria sa candidatură la președinție.
De asemenea, plecarea lui Iohannis poate provoca o undă de șoc în Guvern, acolo unde poziția premierului Marcel Ciolacu se clatină din cauza asocierii sale cu scandalul Nordis.
Demisia lui Iohannis, deși așteptată, a produs, de asemenea, ușurare în rândul opiniei publice, dar și relansarea competiției politice care poate duce chiar și la o nedorită criză guvernamentală.