Noi cercetări scot în evidență felurile în care ne afectează poluarea creierul. De la concentrare până la interpretarea emoțiilor celor din jur, totul e afectat. Până și o ieșire la cumpărături ne e afectată de poluare, când vine vorba despre luarea deciziilor.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că până și o expunere scurtă la concentrații ridicate de particule fine face mai dificilă concentrarea asupra unei sarcini, scade capacitatea de a evita distragerile și pe cea de a ne comporta într-un mod social acceptabil.
În cadrul unui studiu recent, voluntarii au fost expuși fie la un nivel ridicat de poluare a aerului, generat prin fumul de lumânare, fie la aer curat, iar abilitățile lor cognitive au fost testate înainte și la patru ore după expunere. Testele au evaluat memoria de lucru, atenția selectivă, recunoașterea emoțiilor, viteza psihomotorie şi atenția susținută.
Studiul realizat de cercetătorii de la Universitățile din Birmingham şi Manchester (Anglia) arată că atenţia selectivă și recunoașterea emoțiilor au fost clar afectate de poluare, scrie Eurek Alert.
Experții sugerează că inflamația cauzată de poluare ar putea fi responsabilă pentru aceste deficite. Deși atenția selectivă şi recunoașterea emoțiilor au fost afectate, memoria de lucru nu a suferit modificări, ceea ce indică faptul că unele funcţii cerebrale sunt mai rezistente la expunerea pe termen scurt la poluare.
„Studiul nostru oferă dovezi convingătoare că și o expunere de scurtă durată la particule fine poate avea efecte negative imediate asupra funcţiilor cognitive esențiale pentru activitățile zilnice, cum ar fi cumpărăturile săptămânale", a declarat dr. Thomas Faherty, coautor al studiului, de la Universitatea din Birmingham.
Funcțiile cognitive cuprind o gamă largă de procese mintale esențiale pentru sarcinile de zi cu zi. De exemplu, atenția selectivă sprijină luarea deciziilor și comportamentul orientat spre obiective, cum ar fi prioritizarea produselor de pe lista de cumpărături şi evitarea achizițiilor impulsive.
Memoria de lucru acționează ca un spațiu temporar pentru păstrarea şi manipularea informațiilor, fiind crucială pentru sarcini ce implică procesare şi stocare simultană, cum ar fi planificarea unui program sau gestionarea mai multor conversații în același timp.
Cunoașterea socio-emoțională, care implică detectarea şi interpretarea emoțiilor proprii și pe ale celorlalți, are un rol esențial în ghidarea comportamentului social „acceptabil”. Deşi aceste abilități cognitive sunt distincte, ele funcționează împreună pentru a permite realizarea cu succes a activităților, atât la locul de muncă, cât și în viaţa de zi cu zi.
La nivel global, poluarea aerului reprezintă principalul factor de risc de mediu pentru sănătatea umană, contribuind la creşterea mortalității premature. Impactul negativ al calității slabe a aerului asupra sistemelor cardiovascular şi respirator este bine documentat, fiind asociat şi cu afecțiuni neurodegenerative precum scleroza multiplă, boala Alzheimer și boala Parkinson.