Juriştii internaţionali „au pus bazele” unui tribunal special care să judece Rusia pentru crima de agresiune, a anunţat Comisia Europeană, salutând un pas semnificativ către tragerea la răspundere a lui Vladimir Putin şi a oficialilor săi de rang înalt pentru invadarea Ucrainei, în urmă cu aproape trei ani.
Într-o declaraţie transmisă marţi seara, Executivul UE a anunţat că s-au făcut progrese care ar permite ca liderii politici şi militari ruşi „care poartă cea mai mare responsabilitate” să fie traşi la răspundere, relatează The Guardian.
Crearea tribunalului a fost propusă iniţial de Ucraina la doar câteva zile după invazia rusă la scară largă, dar timp de aproape trei ani experţii au avut dispute pe tema instanţei potrivite.
„Nu există nicio îndoială că Putin a comis crima de agresiune, care constă în decizia de a ataca o altă ţară”, a declarat presei şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. „Şi fără această crimă, nu ar fi existat niciun omor pe teren. Nu ar exista atacuri asupra infrastructurii civile, asupra civililor, violuri”, a arătat ea.
Înfiinţarea unui tribunal, a explicat ea, înseamnă şi „exercitarea unei presiuni” asupra lui Putin şi a regimului său, „pentru a opri cu adevărat acest război şi totodată pentru a da un semnal clar altor agresori sau potenţiali agresori care au sau ar putea avea în vedere atacarea ţărilor vecine”, a punctat Kallas.
Blocaj în discuții
Discuţiile, care au început în iunie anul trecut între UE, Ucraina, organismul paneuropean pentru drepturile omului, Consiliul Europei (CoE) şi alte 37 de ţări, s-au lovit de întrebarea dacă Putin şi alţi lideri ruşi ar trebui să beneficieze de imunitate. Ca un compromis, Putin şi alte personalităţi de rang înalt nu vor fi urmăriţi penal atât timp cât sunt în funcţie.
Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin şi al altor înalţi oficiali ruşi pentru răpirea copiilor ucraineni. Însă aceasta nu are competenţa de a judeca crima Moscovei de agresiune teritorială, deoarece Rusia nu a ratificat tratatul CPI.
O altă opţiune discutată este modificarea Statutului de la Roma al CPI în cadrul Adunării Generale a ONU, însă mulţi experţi susţin că acest lucru ar fi imposibil, deoarece mulţi membri ai Curţii nu au recunoscut jurisdicţia acesteia în ceea ce priveşte crima de agresiune.
Pentru a ieşi din blocaj, CoE, care are 46 de state membre şi a expulzat Rusia din rândurile sale după invazia la scară largă a Ucrainei, s-a oferit să găzduiască tribunalul.
Discuţiile s-au accelerat în timp ce Donald Trump se pregătea să revină la Casa Albă, provocând incertitudini cu privire la sprijinul SUA pentru Ucraina. Aproape 40 de ţări au fost implicate în discuţii, după o pledoarie pentru dreptate din partea lui Zelenski, care a menţionat „oraşele incendiate şi oamenii torturaţi” în timpul atrocităţilor de la Bucea şi Mariupol, precum şi loviturile cu rachete împotriva civililor obişnuiţi.