Preşedintele Klaus Iohannis a susținut o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni, după anularea de către CCR a procesului electoral pentru alegerea preşedintelui României.
El a făcut o trecere în revistă a evenimentelor care au precedat această decizie, fără să aducă însă informații noi relevante.
Potrivit lui Iohannis, primele informații că se petrec lucruri „ciudate” le-a primit de la servicii, telefonic, după primul tur al alegerilor prezidențiale.
Președintele României a mai spus și ce urmează și ce va face el după această decizie. Pe scurt: data alegerilor prezidențiale va fi stabilită de noul guvern, iar Iohannis va rămâne președinte până va depune jurământul noul președinte.
Curtea Constituțională a anulat turul 1 al alegerilor prezidențiale. Cei 9 judecători au decis în unanimitate după o şedinţă de 5 ore.
spotmedia.ro a relatat, în format LIVE TEXT, declarațiile făcute de președintele Klaus Iohannis:
„CCR a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia CCR este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim cum am ajuns aici.
La scurt timp după primul tur al alegerilor locale (n.r. - prezidențiale), am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii, că anumite lucruri sunt „ciudate”. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat și în scurt timp am primit informările scrise.
Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo și am convocat de urgență ședința CSAT. Acolo am avut patru materiale - de la SRI, de la SIE, de la STS și de la MAI - materiale pe care între timp majoritatea le cunoașteți.
CSAT a luat act de aceste materiale, le-a discutat și concluziile au fost grave.
Am dat un comunicat în sinteză a chestiunilor care au fost găsite atunci.
Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele două zile când conform legii acest lucru este interzis - sâmbăta de dinaintea alegerilor și chiar în duminica alegerilor, chiar dacă acest lucru este interzis.
Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată.
Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României.
Toate acestea sunt lucruri grave.
La puține zile după aceea, un grup mare de ONG-uri mi-a cerut declasificarea și publicarea tuturor materialelor care au ajuns în ședința CSAT.
După discuții cu conducerile instituțiilor care au întocmit aceste materiale, s-a convenit declasificarea lor și publicarea. Așa, toată lumea a putut să vadă ce s-a discutat în ședința CSAT.
Este important de reținut că CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor, dar semnalele care au parvenit CSAT că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României ne-au dus la concluzia că aici avem de-a face cu o chestiune de securitate națională și asta este tema CSAT.
După mai multe contestații din diverse părți trimise către CCR, astăzi, CCR a decis că se anulează toată procedura alegerii președintelui.
Acum, ce urmează?
În primul rând, urmează, după validarea alegerilor parlamentare, care au avut loc între timp, convocarea noului parlament, convocarea de consultări cu partidele parlamentare și constituirea noului guvern al României.
Noul guvern al României va stabili noi date la care se vor desfășura cele două tururi ale alegerii președintelui României.
Ce fac eu?
În Constituția României, citim la art 83 alin 2: Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președinte nou ales.
Concluzie: Eu rămân în mandat, până când va fi ales un nou președinte al României. Când noul președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici.
Și nu, nu voi fi prim-ministru al României, nu doresc să fiu prim-ministru al României, nu doresc decât să duc acest mandat la un bun sfârșit.
Mă voi implica, ca și până acum, pentru România, pentru români. Până în ultima zi mă voi implica pentru o Românie democrată, liberă, modernă, sigură, o Românie europeană.
România este o țară stabilă, o țară sigură și o țară solidă.
Spun asta pentru economie, pentru investitori, pentru piețele financiare, spun asta pentru Uniunea Europeană.
România este și rămâne o țară sigură, solidă, pro-europeană.
Spun asta pentru NATO: România rămâne un aliat sigur, solid.
Și cred că este foarte important să știm cu toții: România nu este în dificultate.
Vă mulțumesc.”
Primul tur al alegerilor prezidențiale, anulat
Vineri, Curtea Constituțională a anulat turul 1 al alegerilor prezidențiale. Cei 9 judecători au decis în unanimitate după o şedinţă de 5 ore.
Procesul electoral va fi reluat în integralitate, Guvernul va stabili o nouă dată pentru alegeri.
"Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică", precizează CCR.
Se va relua aşadar inclusiv perioada depunerii de semnături pentru candidaturi, campania electorală şi fiecare candidatură va putea fi contestată în instanţă.
„În momentul de față e ca și cum n-am avut niciodată alegeri prezidențiale. Va trebui guvernul să vină să stabilească noi date ale alegerilor prezidențiale, cu toate perioadele acelea lungi, prevăzute de lege, pentru depunerea candidaturilor, strângerea semănăturilor, întâi validarea lor și așa mai departe, inclusiv campanie electorală.
Deci, practic, reluăm absolut totul, ne vom duce undeva, nu știu, luna martie sau ceva de felul acesta, pentru că acest calendar prevede cel puțin 90 de zile. Deci trei luni de zile din momentul de față sau când se va strânge Guvernul să hotărască care-i data alegerilor”, explică Toni Neacșu, fost judecător și fost membru CSM.
Este o decizie fără precedent din partea Curții Constituționale. Hotărârea istorică a fost luată în urma informațiilor furnizate de CSAT.
Până la oprirea voturilor, în diaspora au votat peste 50.000 de oameni