Decizia președintelui de a trimite la reexaminare legea care dă Parlamentului dreptul să stabilească data alegerilor este semnalul clar, dacă mai rămăsese vreo îndoială, că dl Iohannis nu are nici cea mai mică intenție de amânare a alegerilor.
Teoretic, sigur că procedura, cu tot cu un nou vot în Parlament și o nouă sesizare la CCR, se poate încheia până pe 6 decembrie și dacă legea va intra în vigoare, data deja stabilită ar pica.
Doar că mai nimeni din clasa politică nu vrea amânarea alegerilor.
Președinții de partide vor să instaleze propria gardă, candidații vor să intre în pâine, partide încă pe margine vor să intre la guvernare, unele înțeleg că au început deja negocierile și împărțelile cu PNL, și nimeni nu are chef să prelungească luni de zile scandalul listelor și puricarea candidaților.
Surprizele pot veni de la cei care nu mai prind un mandat, dar ei nu pot forma o masă critică. De aceea mă aștept că procedura să meargă greu și în Parlament, din lipsa de cvorum, și la CCR.
Nimeni nu poate garanta că în primăvară situația epidemiologică vă fi mai bună, deci amânarea mai degrabă ar complica lucrurile. În plus, dacă se iau toate măsurile în secțiile de votare, procesul electoral propriu zis nu este mai riscant decât mersul la cumpărături. Ambele argumente, larg răspândite, sunt discutabile.
Da, nimeni nu poate garanta că în primăvara va fi mai bine. Dar aș spune că putem fi siguri că va fi mai rău, dacă măsurile necesare nu vor fi luate de pe acum. Și unele sunt foarte greu de luat în campanie electorală.
Se repetă filmul verii pierdute. Că a fost o vară pierdută nu este opinia mea, ci a prof. univ. Răzvan Cherecheș. Toată lumea era atunci cu gândul la alegerile locale și cu ochii pe sondaje. De aceea noi nu am avut nicio pauză între valuri, ci doar cocoașe, "platouașe" și dinți de fierăstrău.
Ceea ce este impopular e greu de decis în campanie, iar luna și aproape jumătate de campanie de facto care urmează ar putea fi o perioadă decisivă.
Un exemplu este pelerinajul de Sf. Dumitru. Într-un oraș care a depășit 3 infectări la mie, în care școlile au trecut pe sistemul online, în care afacerile Horeca sunt din nou blocate, mi se pare inexplicabilă altfel decât electoral decizia de a permite o concentrare de sute de persoane, mai ales din categoria vulnerabilă.
Este posibil, deși greu de crezut, ca lucrurile să meargă perfect, dar riscul să fie de la violențe, la buluceală și infectări în masă este uriaș și nu cred că trebuia asumat.
Da, Gabriela Firea a acceptat, ar fi în interesul ei electoral să iasă prost, însă prefectura și comitetul pentru situații de urgență nu ar fi trebuit să accepte. Așa cum, la mult mai puține cazuri, nu a fost acceptată participarea la slujba de Înviere.
Dar acum e campanie și Biserica este un furnizor important de voturi, cu mult mai important decât școala, de exemplu. Factura o vom plăti de Crăciun, când nu va fi campanie, la fel ca de Paști.
Sunt specialiști în sănătate publică potrivit cărora ar fi esențial un lock-down urgent în zonele roșii. Oricum se va ajunge la el, dar cu cât mai târziu, cu atât mai lungi și grele vor fi efectele.
Deci, da, ziua votului în sine nu este o mare problemă și nu cred că de la mersul la urne s-a infectat mai multă lume decât de la cumpărături. Problema este campania electorală ca un concurs de frumusețe, dar și o risipă de bani.
Pentru că în această perioadă premierul Orban, ca să mobilizeze primarii, le promite bani în PNDL 3, adică o risipă în locul accesării fondurilor europene, care sunt însă cu mult mai greu de furat decât banii de la buget.
Așa cum nimeni nu pare a fi preocupat de faptul că absenteismul masiv, probabil în condițiile creșterii numărului de infectări, va vicia rezultatul final.
De acord că nu mai e timp pentru votul prin corespondență, dar nu înțeleg de ce guvernul nu încearcă introducerea rapidă a votului anticipat, așa cum se votează deja în SUA, sau în mai multe zile. Pentru că probabil ai lor vor fi mai speriați de virus și deci vor veni mai puțini la vot?
Prezența mică înseamnă reprezentativitate și legitimitate mică a aleșilor și deci 4 ani tensionați, plini de contestări și cu mici șanse de a valorifica o legislatură fără alegeri intermediare, deci perfectă pentru reformă.
E posibil ca dl Iohannis și PNL să se bazeze pe o înțelegere cu un PSD din care vor lipsi multe personaje toxice, deci fățuit, și pe prietenul Marcel Ciolacu, însă genul acesta de blat comod nu aduce reformă. În ipoteza improbabilă că și-o dorește cineva.