Moscova își folosește relațiile cu țările vecine pentru a-i deporta sau aresta pe refugiații ruși care se opun războiului din Ucraina.
Nimeni nu e în siguranță dacă se opune regimului – acesta este mesajul pe care Kremlinul vrea să-l transmită tuturor celor care cred că sunt în siguranță dacă pleacă din Rusia.
Lev Skoriakin, în vârstă de 23 de ani, a fugit din Rusia în ianuarie 2023, după ce a fost acuzat că a organizat un protest în fața sediului din Moscova al FSB, serviciul rus de securitate. Fiindcă pașaportul i-a fost confiscat de autoritățile ruse, el a rămas cu un număr limitat de opțiuni în care se putea refugia.
"Puteam să aleg Armenia, Kazakhstan sau Kârgâzstan. Nu știu de ce am ales Kârgâzstanul. La momentul respectiv, noi (rușii care au căutat să părăsească țara) ne-am gândit că dacă nu ridicăm capul, vom fi în siguranță. Dar ne-am înșelat", a spus el pentru The Guardian.
Seara târziu, pe 16 octombrie 2023, mai mulți bărbați au bătut la ușa căminului său din capitala Bișkek. Erau de la serviciile de securitate din Kârgâzstan și i-au cerut să vină cu ei. L-au dus la aeroport și l-au predat agenților serviciului de securitate rus, care l-au încătușat și l-au însoțit înapoi la Moscova.
Trei feluri de oameni pe care Moscova vrea să-i prindă
După invazia Rusiei în Ucraina, sute de mii de ruși au fugit din țară în căutarea siguranței și pentru a evita mobilizarea, mulți în țările din Asia Centrală. Întrucât nu au pașapoarte, mulți ruși se duc în Kazahstan și Kârgâzstan, unde pot intra doar cu actul de identitate. Însă tot mai mulți constată că țările vecine din regiune, în special Kârgâzstan și Kazahstan, nu sunt sigure.
Cel puțin 14 cetățeni ruși au fost fie reținuți, fie deportați la cererea Rusiei, din Kazahstan sau Kârgâzstan numai în 2022 și 2023, potrivit unui raport Freedom House despre represiunea transnațională.
Grady Vaughan, de la Freedom House, spune că există trei tipuri principale de oameni pe care autoritățile de la Moscova vor să-i aducă în țară: "Aceștia sunt, evident, foști oficiali militari și soldați cărora le era frică să nu fie chemați la război și părăsiți. Apoi au fost și activiști independenți, atât anarhiști, cât și activiști antirăzboi, care s-au trezit și ei reținuți pentru activismul lor și uneori deportați. Al treilea grup sunt jurnaliştii."
Deși au căutat să rămână neutre după invazia Rusiei în Ucraina, cooperarea dintre serviciile locale de securitate și cele de la Moscova a continuat neîntrerupt.
"Există acest istoric al coordonării care a făcut ca Rusia să se bazeze mai ușor pe serviciile de securitate ale acestor țări pentru a crește presiunea sau pentru a-i intimida pe exilații ruși", a spus Vaughan.
Ce vrea să le arate Rusia celor care fug
Alina Gorshenina, în vârstă de 29 de ani, s-a născut în Rusia și a crescut în Kârgâzstan. În luna iunie ea călătorea într-un grup organizat de turiști spre Almatî, cel mai mare oraș din Kazahstan, împreună cu mama ei și fiica sa de zece ani de Ziua Copilului, când a fost arestată la punctul de trecere a frontierei.
Fără știrea Alinei, autoritățile ruse eliberaseră un mandat internațional de arestare pe numele ei, acuzând-o de vătămare corporală asupra unui judecător din Rusia. Crezând că va fi trimisă înapoi în Kârgâzstan, ea le-a spus mamei și fiicei ei să continue călătoria fără ea.
Femeia vizitase Rusia doar de două ori în viața ei – ultima dată în urmă cu șapte ani – dar fusese voluntară pentru echipa opozantului rus Alexei Navalnîi și o activistă ferventă împotriva lui Putin, implicându-se deseori în dispute pe rețelele de socializare cu personalități publice pro-Putin. "Postările mele trebuie să fi jignit pe cineva de sus", a spus ea pentru ziarul britanic.
Alina a stat două luni după gratii în Kazahstan înainte de a fi eliberată și de a se întoarce acasă. Acum colaborează cu un avocat rus pentru a lupta împotriva acuzațiilor aduse din Rusia.
"Cred că Rusia încearcă să intimideze oamenii și să arate că și acei activiști care au plecat pot fi arestați. Vor să-i sperie pe oameni", a spus Murat Adam, un avocat kazah care a lucrat la mai multe cazuri de persoane reținute la cererea Moscovei.
În unele dintre aceste cazuri, Kazahstanul a refuzat deportarea oamenilor în Rusia. Dar asta nu din cauza bunăvoinței Kazahstanului, ci mai degrabă pentru că Moscova nu a reușit să furnizeze toate documentele necesare pentru a obține deportarea.
"Procuratura noastră generală ar fi de acord să deporteze aceste persoane dacă Rusia ar furniza suficiente dovezi cu privire la faptele lor greșite și intenția sa de a-i urmări penal. Dar nimeni nu oferă informațiile, iar Kazahstanul nu poate ține oamenii în detenție pe termen nelimitat", spune avocatul.
După extrădarea sa în Rusia, Skoriakin se aștepta la o sentință lungă. Dar, în schimb, după ce a pledat vinovat, a primit o amendă și a fost eliberat. Acum s-a mutat în Germania, care i-a acordat azil înainte de a pleca în Kârgâzstan.
Cu toate acestea, trăiește cu umbra spaimei permanent agățată de el. "Nu mă simt complet în siguranță nicăieri, dar cu siguranță e mai sigur aici decât în Kârgâzstan", spune el. "Scopul Rusiei este unul singur: să arate că nimeni nu poate scăpa de ei."
T.D.