Anul 3114 î.Hr.: Începe calendarul lung mesoamerican. Este vorba de un calendar nerepetitiv, folosit de cultura mezoamericană pre-columbiană, îndeosebi de mayași.
Acest calendar începe numărătoarea timpului cu 3.000 de ani înainte ca civilizația Maya să fi existat, de la o dată echivalentă cu ziua de 11 august a anului 3114 î.Hr, după calendarul nostru, cel gregorian.
Mitologia mayașă consideră acea zi ca dată mitologică a creației. Deci calendarul socotește „de la facerea lumii”, dar această „facere” nu coincide deloc cu cea adoptată de clerul creștin și preluat de cronicile, pisaniile sau cazaniile din trecutul nostru.
Anul 106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia.
Diploma, emisă la 11 august 106 de către împăratul Traian, atestă că s-a acordat cetățenia romană soldaților din cohorta auxiliară I Brittonum milliaria Ulpia torquata, pentru meritele deosebite pe care aceștia le-au avut în timpul campaniilor dacice. Documentul a fost publicată oficial în anul 110, în timp ce guvernator al Daciei era Decimus Terentius Scaurianus, persoană învestită de romani.
Emiterea acestei diplome confirmă încă o dată faptul că romanii au instituit propria administrație a Daciei imediat după cucerire, fapt din care deducem importanța deosebită pe care cuceritorul o acorda provinciei Dacia.
Anul 1315: Apar primele documente care vorbesc despre marea foamete ce începea să se abată asupra Europei, în anul 1315, cu efecte devastatoare și în următorii doi ani. Documentele vorbesc despre o asemenea foamete, încât chiar și la masa regelui Angliei sau a anturajului său, nu mai era suficientă pâinea.
Foametea a provocat numeroase decese, în mai mulți ani consecutiv, și a marcat sfârșitul evident al perioadei de creștere și prosperitate din secolele XI-XIII.
Principalele cauze ale înfometării au fost seceta și canicula din timpul primăverii și verii. În multe regiuni ale continentului, nu s-a mai cules nicio recoltă în anii 1315 și 1316.
Ca mai totdeauna după secetă, a urmat îmbolnăvirea vitelor, urmată de scăderea cu peste 80% a efectivelor de oi și bovine. Presa scrie despre criză că a avut consecințe pentru Biserică, stat și pentru întreaga societate. Lipsa de furaje a afectat și restul de 20% din șeptel, a cărui refacere a durat un deceniu.
Anul 1456: Moare Ioan de Hunedoara, ban al Severinului, voievod al Transilvaniei, guvernator al Ungariei.
Anul 1492: Rodrigo de Borja este ales șef al Bisericii Catolice, luând numele de Papa Alexandru al VI-lea. Wikipedia notează că acesta este unul dintre cei mai controversați papi ai Renașterii, mai ales după ce a recunoscut că a avut mai mulți copii făcuți cu amantele sale. Portalul punctează numele pentru 7 dintre aceștia: Pier Luigi, Girolama, Isabella, Giovanni, Cesare, Lucrezia, Gioffre. Cu toții au fost recunoscuți ca fii și fiice nelegitimi ai Sfântului Părinte.
Anul 1522: Moare Martin Siebenbürger, sas transilvănean, primar al Vienei. A fost atât de apreciat ca primar, încât astăzi o stradă din Viena poartă numele lui: Siebenbürgerstraße
Anul 1690: Are loc victoria de la Zărnești a coaliției otomano-tătaro-muntene condusă de Constantin Brâncoveanu, împotriva armatelor imperiale comandate de generalul Donat Heissler. În urma victoriei, coaliția îl instalează pe Imre Thököly în funcția de principe al Transilvaniei.
Anul 1835: Moare Olof Åhlström, cunoscut compozitor suedez, autorul unui uriaș număr de piese pentru orgă, pian, orchestră simfonică.
Anul 1900: Se naște Ștefan Lupașcu (Lupasco), filosof român și poet, stabilit de la vârsta de 16 ani în Franța, unde și-a terminat studiile, în trei domenii: filosofia, biologia și fizica, toate la Sorbona. În 1926 publică, tot la Paris, un volum de versuri.
Palmaresul publicațiilor sale în domeniul filosofic este atât de mare, încât ar fi incorect să citez unele, neglijându-le pe celelalte. Atât rețin, că românul plecat din țară la 16 ani, a ajuns un francez get-beget, numit Stefan Lupasco, atunci când a murit la Paris, pe 7 octombrie 1988. A fost înmormântat în cimitirul vechi din localitatea Neuilly-sur-Seine (lângă Paris).
Anul 1903: Se naște Nicolae Gărdescu, actor român, aplaudat multă vreme pe scena teatrului de operetă din București. A fost coleg de generație, dar și de scenă cu tenorul Ion Dacian.
Anul 1914: La izbucnirea Primului Război Mondial, Franța declară război Austro–Ungariei.
Anul 1919: Este adoptată constituția Republicii de la Weimar, prima democrație parlamentară din istoria Germaniei. Republica de la Weimar a existat între 1919-1933, respectiv de la proclamarea acestei republici, imediat după Primul Război Mondial, și până la numirea lui Adolf Hitler în funcția de cancelar.
Este de notat faptul că Adunarea constituantă din 1919 s-a întrunit la Weimar, și nu la Berlin, deoarece, în capitală, evolua o instabilitate generală, instigată de comuniști. O curiozitate greu de înțeles este faptul că, deși Germania se declara republică parlamentară, având în fruntea ei un președinte și nu un monarh, numele oficial al țării a rămas tot Deutsches Reich (adică, Imperiul German).
Republica de la Weimar n-a fost susținută nici de marea masă a votanților, atrași de ideile stângii, nici de potentații finanțelor și ai industriei, susținători și protectori ai social-naționalismului. Așa a ajuns la putere Hitler în 1933 – culmea! – câștigând corect alegerile la urne.
Anul 1930: Se naște Teodor Mazilu, dramaturg și prozator român. A scris nuvele, teatru, romane, poezie, eseuri, lucrări filosofice. Dar a formulat și apreciate aforisme. Iată numai câteva:
- Nu mă pretind geniu, dar nici nu mă recomand idiot.
- Numai încăpățânații și proștii nu fac compromisuri.
- Nu e nimic mai ridicol decât o vulpe bătrână căreia nu i-au mijit încă mustăţile.
- Să te ferească Dumnezeu de demnitatea prostului.
- N-are idei, însă e gata să moară pentru ele.
- Incultura nu-i un defect. E o realitate.
- Nu-i suficient să fii porc. Mai trebuie şi puţină carte.
Anul 1934: În închisoarea Alcatraz, sunt întemnițați primii prizonieri federali din SUA.
Anul 1950: Se naște Steve Wozniak, inginer american de origine poloneză, cofondator al companiei Apple Computer, Inc, una din cele mai prospere companii din lume.
Anul 1952: După abdicarea lui Talal I, prințul Hussein a fost proclamat suveran al Regatului Hașemit al Iordaniei.
Anul 1960: Ciad își declară independența față de Franța. Primul președinte al noului stat centrafrican (fără ieșire la mare) a fost François Tombalbaye. El și-a marcat mandatul prin tendințe autocrate, și n-a pregetat în 1962 să interzică toate partidele politice, cu excepția propriului său partid, PPT.
A fost primul pas spre concentrarea întregii puteri numai în mâinile sale. Pe adversari – reali sau imaginari – i-a tratat extrem de dur, umplând închisorile cu mii de deținuți politici.
Datorită politicii sale radicale, musulmanii pornesc în 1965 un război civil. În 1975, președintele este asasinat, dar războiul continuă până în 1979, când rebelii din nord cuceresc capitala și pun căpat dominației celor din sud.
Nici astăzi situația internă nu cunoaște liniștea, iar noul președinte a modificat constituția care, până acum, îi limita mandatele. După noua Constituție, președintele poate fi ales într-un număr nelimitat de mandate.
Anul 1961: Moare poetul Ion Barbu (pseudonimul literar al profesorului de matematică Dan Barbilian). A fost o personalitate de seamă în cultura românească atât pe planul matematicii, cât și pe tărâmul poeziei.
Eram student în anii 1945-1946, când preda cursul de algebră axiomatică la Facultatea de Științe, iar studenții de la Politehnică veneau în grup să-l asculte predând, deși algebra axiomatică nu era inclusă în programul politehnicii.
Anul 1984: Președintele Statelor Unite, Ronald Reagan, în timpul campaniei electorale pentru realegerea sa, glumea la microfon în timp ce se pregătea să se adreseze publicului la postul de radio nțional. În glumă, spunea că a ordonat bombardarea în cinci minute a Uniunii Sovietice. Gluma produce însă multă iritare în URSS, ai cărei lideri nu prea știu de glumă.
Anul 1999: Ultima eclipsă totală de Soare din secolul XX vizibilă în România. București, singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate, s-a aflat în zona de maximum la orele 14:07, ora locală.
Pentru a marca acest moment astronomic unic, Banca Naţională a României a emis o bancnotă din polimer de 2000 lei (lei vechi, nu RON) având reprezentate elemente care se referă la eclipsă. Este prima bancnotă de acest fel (din polimer) nu numai din Europa, dar și din emisfera nordică.
Se pare că singurul stat din lume unde circulau deja bancnote pe suport din material plastic, nu din hârtie, era Australia.
Anul 2003: NATO preia comanda forței de menținere a păcii în Afganistan, marcând prima operațiune majoră în afara Europei în istoria sa de 54 de ani. România a participat la această acțiune.
Anul 2006: Petrolierul filipinez Solar 1 se scufundă în largul coastei insulelor Guimaras și Negros din Filipine, provocând cea mai mare scurgere de petrol din zonă. Pata de petrol s-a întins pe o lungime de 125 de kilometri de-a lungul țărmurilor insulelor – cam cât distanța București-Sinaia.
Anul 2020: Moare, în vârstă de 90 ani, Oliviu Gherman, politician român, fost demnitar comunist în perioada ceaușistă și devenit tot demnitar în perioada iliescistă care a urmat.