România are multe de oferit celor care se aventurează să îi descopere minunățiile naturale, dar și cele construite de către oameni deopotrivă. Cel mai relevant exemplu pentru această categorie o reprezintă Transfăgărășanul – un drum de 170 de km ce traversează munții Făgăraș, cu o istorie bogată și un renume pe plan mondial.
Așadar, dacă îți planifici o excursie cu mașina pe plaiurile autohtone, asigură-te că incluzi acest traseu pe lista ta. Pe lângă plăcerea condusului, vei putea observa unele dintre cele mai frumoase peisaje naturale, dar și obiective turistice care îți vor trezi interesul.
În acest articol, vom face o prezentare a Transfăgărășanului, a obiectivelor turistice, din zonă și îți vom propune diverse traseuri pe care le poți urma, pentru a te bucura din plin de această aventură.
Cuprins
1. Transfăgărășan: istoric, curiozități și perioade de vizită
Transfăgărășanul este un drum rutier din România, devenit o veritabilă atracție turistică. Numele de „Transfăgărășan” este format din prefixul „trans-” și „Făgăraș”, nume care denumește un șir de munți din Carpații Meridionali. Din punct de vedere geografic, acest drum traversează munții Făgăraș, legând regiunea Munteniei (la sud) de Transilvania (la nord). Acest traseu mai este cunoscut de către șoferi ca DN7C (Drumul Național 7C), fiind al doilea cel mai înalt drum din țară după Transalpina (DN 67 C).
Transfăgărășanul a fost construit între 1970 și 1974, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, șeful de stat din acele vremuri. Drumul era menit să aibă o importanță strategică și urma să fie folosit în cazul unei invazii sovietice. Acesta este unul dintre multiplele proiecte grandioase realizate de Ceaușescu, împreună cu Palatul Parlamentului din București și Canalul Dunăre – Marea Neagră.
Drumul a fost construit în principiu de către forțele militare ale țării, dar și de civili (inclusiv de oamenii din închisorile comuniste). Pentru realizarea acestui traseu, s-au folosit aproximativ 6 milioane de kilograme de dinamită. Impactul financiar a fost uriaș, la fel ca și costul uman. Deși rapoartele oficiale spun că doar 40 de soldați și-au pierdut viața lucrând la construirea acestui drum, în mod neoficial se consideră că numerele ar fi mult mai mari.
Un fapt interesant este legat de modul de construcție al acestui drum impresionant. În 1970, construcția Transfăgărășanului a început de ambele părți ale muntelui în același timp. Peste patru ani, cele două echipe de muncitori s-au întâlnit la mijlocul traseului. În prezent, poți găsi monumentul Poarta Întâlnirii care marchează acel loc simbolic de intersecție.
În mod oficial, DN7C a fost terminat pe 20 septembrie 1974, având o distanță totală de 151 de km. Cu toate acestea, asfaltarea drumului a durat încă 4 ani, ceea ce înseamnă că Transfăgărășanul așa cum îl cunoaștem astăzi a fost finalizat abia în 1980. În memoria celor care au construit aceasta minune arhitecturală a fost construit un monument, denumit Poarta Geniștilor.
În 2009, Transfăgărășanul a fost pus pe harta atracțiilor globale cu ajutorul unei emisiuni de pe postul britanic BBC. Prezentatorii Top Gear au filmat un episod întreg în acea zonă, numind Transfăgărășanul drept „cel mai bun drum din lume”. Această întâmplare a făcut ca numărul de turiști străini să crească în perioada următoare, fapt ce a încurajat autoritățile să promoveze mai bine și mai eficient obiectivele turistice de pe acest traseu.
În prezent, drumul Transfăgărășan este deschis publicului doar din luna iunie până în octombrie. Așadar, cel mai bun anotimp pentru a vizita Transfăgărășanul este vara. Chiar și în mijlocul sezonului estival, când zilele sunt mai lungi, Transfăgărășanul rămâne închis între orele 22:00 și 6:00.
Dat fiind faptul că Transfăgărășanul este foarte popular printre turiști, evită să îți planifici o excursie în weekend sau de sărbătorile naționale, întrucât traficul poate deveni destul de aglomerat. Totodată, este important să ții cont de faptul că temperaturile de la Bâlea Lac sunt întotdeauna mai scăzute decât cele de la altitudini mai joase. În plus, nu este neobișnuit să mai observi zăpadă pe piscurile munților, chiar și în luna august. Așadar, asigură-te că te echipezi corespunzător și ai haine călduroase la tine, împreună cu o încălțăminte adecvată.
De la mijlocul toamnei până la sfârșitul primăverii, drumul este închis publicului. În aceste perioade, poți ajunge doar cu mașina la Piscu Negru (în partea de sud) sau la Cabana Bâlea-Cascadă (în partea de nord a drumului). Drumul este închis din cauza ninsorilor abundente și condițiilor meteorologice neprietenoase. Dacă intenționezi să vizitezi toamna sau primăvara, cel mai bine este să te consulți cu autoritățile locale pentru a vedea dacă traseul poate fi parcurs în siguranță.
Cu toate acestea, dacă vrei să ajungi la Bâlea Lac iarna, poți oricând să mergi cu telecabina, care este deschisă zilnic, între orele 9:00 și 17:00. În caz de vânt puternic sau de condiții meteorologice nefavorabile, telecabina nu va funcționa. Există chiar și un hotel de gheață la Lacul Bâlea, foarte popular printre turiștii veniți din toate colțurile lumii.
Iată alte curiozități despre Transfăgărășan:
- Aici se găsește cel lung tunel rutier din România – cu o lungime de 887 metri – cunoscut sub numele de Tunelul Capra.
- Cel mai înalt punct al traseului este la 2042 metri (în comparație, cel mai înalt punct al Transalpinei este la 2145 metri) și este reprezentat de tunelul care leagă părțile nordice și sudice ale Lacului Bâlea.
- Drumul are 833 de poduri mici și 28 de viaducte.
- Transfăgărășanul este bine cunoscut pentru aparițiile sezoniere ale urșilor. Mulți turiști au raportat că au văzut urși (atât adulți, cât și pui) de-a lungul drumului, în special pe tronsonul dintre Lacul Bâlea și Barajul Vidraru. Așadar, popasurile trebuie făcute cu multă grijă, iar animalele nu trebuie hrănite sub nicio formă.
2. Transfăgărășan - traseu și cele mai bune variante de călătorie
Cel mai bun mod de a ajunge la Transfăgărășan este cu mașina sau autocarul. Chiar dacă poți alege să iei parte la câteva tururi ghidate alături de grupuri mai mari de oameni, varianta cu mașina personală îți permite să-ți gestionezi programul conform propriilor dorințe.
Dacă ai numai o zi la dispoziție, poți vizita doar anumite porțiuni din drum ca să ai suficient timp de întoarcere. Dacă alegi să îți prelungești călătoria, va fi necesar să te oprești la un moment dat la un hotel sau la o pensiune locală. Acest scenariu este încurajat, deoarece ambele porțiuni de la sudul și nordul munților sunt uimitoare și merită văzute măcar o dată în viață.
Iată ce variante de traseu poți alege, în funcție de punctul tău de plecare:
Traseu București - Transfăgărașan
Din București până în localitatea Cârțișoara, din județul Sibiu sunt aproximativ 270 de kilometri de parcurs (fără opriri, drumul va dura 4 ore și jumătate). Dacă pleci din București, va trebui să mergi pe autostrada A1 până la Pitești, apoi să continui pe drumul spre Curtea de Argeș și înspre Lacul Bâlea. De la Lacul Bâlea, vei coborî pe faimoasa secțiune a Transfăgărășanului care duce spre orașul Sibiu. Dacă ai mai mult timp la dispoziție, oprește-te o noapte în Sibiu pentru a-ți reîncărca bateriile. Ziua următoare poți vizita acest oraș frumos, cu o arhitectură uimitoare și o mulțime de muzee fascinante.
Dacă nu dorești să conduci mașina personală, te poți alătura unui grup de turiști și poți opta pentru un tur ghidat. La finalul zilei, te vei întoarce înapoi în capitală.
Traseu Brașov - Transfăgărășan
Dacă pornești din Brașov, va trebui să urmezi drumul spre orașul Făgăraș, apoi să faci stânga către satul Cârțișoara. Drumul de la Brașov la Bâlea Lac durează în jur de 2 ore și jumătate (fără oprire), iar distanța este de 135 de kilometri. Ca alternativă, poți rezerva un loc într-un tur ghidat Brașov - Transfăgărășan.
Traseu Sibiu - Transfăgărășan
Dacă pornești din Sibiu, drumul până la Bâlea Lac va fi relativ ușor și rapid de parcurs. Cei 80 de km nu ar trebui să ia mai mult de o oră și jumătate (fără opriri). De la Bâlea Lac, ghizii locali recomandă să îți continui drumul pentru a ajunge la Barajul Vidraru, Castelul Poenari și Mănăstirea Curtea de Argeș. Poți să înnoptezi undeva lângă Curtea de Argeș și apoi să te întorci la Sibiu pe Valea Oltului, un alt drum pitoresc din România.
Condusul pe Transfăgărășan, atât timp cât regulile de circulație sunt respectate, este sigur. Viteza maximă recomandată pe Transfăgărășan este de 40 km/h.
Înainte de a pleca la drum, mai trebuie să știi faptul că pe Transfăgărășan nu sunt benzinării. Dacă vii dinspre sud, poți opri pentru realimentare cu combustibil la Curtea de Argeș. Dacă vii dinspre nord, asigură-te că te oprești la o benzinărie înainte de a intra în localitatea Cârțișoara.
3. Obiective turistice pe Transfăgărășan
Drumul național Transfăgărășan străbate ambele părți ale Munților Făgăraș. În timp ce unii turiști preferă să viziteze doar tronsonul Cârțișoara – Bâlea Lac, poate fi o idee foarte bună să explorezi mai multe variante de traseu pentru a descoperi cât mai multe obiectivele turistice locale.
În satul Cârțișoara se află mai puțin cunoscutul muzeu “Badea Cârțan”. În această casă tradițională românească din secolul al XIX-lea vei putea găsi colecții de icoane pictate pe sticlă, fotografii vechi, ceramică și cufere de zestre.
În Porumbacu de Sus, un mic sat situat la 18 kilometri de Câștișoara, se află unul dintre cele mai frumoase castele în miniatură din România – Castelul de lut din Valea Zânelor. Situat la poalele munților Făgăraș, acesta este, fără doar și poate, un loc magic. În această locație, poți face fotografii, încerca mâncăruri tradiționale sau cumpăra suveniruri autentice.
Din Cârțișoara pâna la Bâlea Lac va trebui să conduci 30 km. Drumul va începe într-o pădure deasă, iar apoi, ceva mai departe de telecabină, vei putea admira frumusețea Munților Făgăraș. Există câteva puncte de belvedere de-a lungul drumului, așa că fă-ți timp pentru a admira priveliștile spectaculoase și a face câteva fotografii!
Odată ajuns la Bâlea Lac, vei putea găsi câteva cabane din lemn (printre care și Cabana Bâlea-Lac), un centru de salvare montană, două restaurante, magazine de suveniruri și - bineînțeles - celebrul lac glaciar. De la Bâlea Lac, poți alege câteva trasee de drumeții: cele mai populare trasee sunt cele către Vârful Vânătoarei lui Buteanu, Vârful Lespezi, sau Vârful Negoiu (2525 metri). Cu toate acestea, nu este o idee bună să te aventurezi prea departe dacă nu ai echipament adecvat.
Porțiunea dintre Bâlea Lac și Curtea de Argeș este foarte spectaculoasă. Mai întâi, va trebui să traversezi tunelul dintre Bâlea Lac. După aceea, vei fi întâmpinat de priveliștea incredibilă a Munților Făgăraș și de două cascade frumoase aflate pe partea stângă a drumului. Dacă dorești să faci un popas, Complexul Turistic „Capra” oferă servicii de cazare și un restaurant cu mâncare tradițională delicioasă.
Următoarea oprire va fi la Barajul Vidraru. Parchează mașina pe marginea drumului și oprește-te câteva minute pentru a admira frumosul lac artificial. Pe timpul verii, poți chiar să faci un tur cu barca pe Lacul Vidraru pentru o sumă modică.
Un alt obiectiv turistic de vizitat pe acest traseu este Cetatea Poenari, aflată la 4 kilometri de Vidraru. Aceasta a fost construită în secolul al XIV-lea pe vârful unui munte pentru a servi domnitorului Vlad Țepeș. Pentru a ajunge în vârf, va trebui să urci aproape 1500 de scări abrupte, însă priveliștea cu siguranță va merita.
În cele din urmă, nu poți vizita Transfăgărășanul fără a te opri la faimoasa Mănăstire de la Curtea de Argeș. Acest lăcaș de cult este unul dintre cele mai importante obiective turistice religioase din România, fiind renumit pentru povestea sa impresionantă. Legenda spune că Manole, arhitectul mănăstirii, a fost amenințat de către divinitate din cauza faptului că nu a reușit să termine clădirea la timp. Astfel, lui Manole i-a venit ideea să sacrifice prima femeie care va veni la mănăstire în următoarea zi, pentru a asigura rezistența construcției. Însă nimeni nu se aștepta ca acea femeie să fie chiar soția lui Manole. Astfel, atunci când vizitezi mănăstirea, poți vedea un însemn care ar trebui să marcheze locul în care Ana a fost jertfită.
Indiferent dacă legenda este adevărată sau nu, Mănăstirea Curtea de Argeș este un loc care merită a fi vizitat în trecerea ta pe Transfăgărășan.
Așadar, Transfăgărășanul este cu siguranță cel mai impresionant drum rutier din România, o atracție pe care orice turist ar trebui sa o viziteze măcar o dată în viață.