În ultimii ani, Art Safari, cel mai îndrăgit eveniment dedicat artei din țară, și-a propus să aducă în atenția publicului mari maeștri ai artei românești, organizându-le expoziții retrospective ample, unice în țară. Avem o artă valoroasă, dar care nu este suficient valorificată și înțeleasă, spun organizatorii, care susțin și că valoarea unui artist poate fi apreciată cu adevărat în cadrul unei monografii. Pentru a organiza aceste expoziții, Art Safari împrumută lucrări de artă atât din marile muzee din țară, cât și din colecțiile private, pe care le reunește sub un concept curatorial și o scenografie contemporană.
După Theodor Aman, Ștefan Popescu – expoziții care s-au bucurat de un mare succes în 2022, acum i-a venit rândul lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939) să încânte publicul român (și nu numai, evenimentul fiind apreciat și de vizitatori străini). Mult-așteptata retrospectivă dedicată marelui modernist român va putea fi admirată în inima Bucureștiului, în Palatul Dacia-România (al Muzeului Municipiului București), din strada Lipscani 18-20, în perioada 10 februarie – 14 mai 2023.
Susținător convins al Marii Uniri, Sion oferă un adevărat spectacol al specificului național și compoziții monumentale pe această temă. Țăranii lui Sion sunt reprezentați grandios, ca eroi de legendă națională, iar femeile - ca zeițe al pădurii. Născut în județul Brăila, Ion Theodorescu-Sion a fost un pictor extrem de sofisticat, cu studii de artă la Paris.
Am invitat-o pe Dr. Elena Olariu, curatoarea expoziției din cadrul Art Safari - „Ion Theodorescu-Sion. O viață de poveste” – să ne povestească mai multe. Dr. Elena Olariu este director adjunct Artă, Restaurare, Conservare în cadrul Muzeului Municipiului București.
Sunteți curatoarea unei alte retrospective de mare maestru la Art Safari – ediția a 11-a: „Ion Thedorescu-Sion. O viață de poveste”. Cine este artistul Sion și de ce o viață de poveste?
Ion Theodorescu-Sion a marcat, prin opera sa, un moment important în arta românească, fiind puternic legat de mișcările unioniste care au precedat Primul Război Mondial. Părinții săi au venit din Ardeal și s-au stabilit în zona Brăilei, dar rudele lor au rămas peste Carpați și cea mai mare dorință a lui Sion a fost ca întrega sa familie să fie reunită în aceeași țară.
În timpul Primului Război Mondial, Sion a luptat în Dobrogea și pentru apărarea orașului Iași, după ce Bucureștiul a fost ocupat de trupele inamice. În arta sa și-a exprimat toate aceste aspirații. A călătorit în Ardeal și a pictat portretele țăranilor din zonele natale ale părinților săi, a desenat pe front scene de război și a încercat să imprime un specific românesc picturii sale, concepând compoziții monumentale pe această temă.
Sion a fost un pictor extrem de sofisticat, cu studii de artă realizate în România și completate la Paris, fiind un mare admirator al poeților români Alexandru Macedonski și Ion Minulescu, dar și al scriitorilor francezi Paul Valéry și Marcel Proust.
Expozițiile retrospective pe care le-ați curatoriat la ultimele ediții Art Safari (Ștefan Popescu, Theodor Aman etc.) s-au bucurat de un mare succes. De ce credeți că iubește publicul atât de mult arta românească?
Publicul autohton se regăsește în arta românească și poate să vibreze în fața unor opere de artă care-l ajută să se înțeleagă mai bine. Poate să admire personaje, peisaje și obiecte pe care le va regăsi în propria viață.
La Theodor Aman am admirat societatea pe care el o descrie în picturi, interioarele pe care le redă și doamnele elegante, grădinile aflate lângă casele românești, așa cum arătau în secolul al XIX-lea. Toate acestea sunt imagini unice, mereu proaspete și fascinante, care nu mai apar la nici un alt artist român.
La Ștefan Popescu, publicul a putut aprecia cu adevărat frumusețea naturii românești, artistul fiind și primul care a descoperit picturalitatea oferită de peisajele din Delta Dunării. Ștefan Popescu a călătorit și la Balcic sau la Capul Caliacra, în Ardeal sau în zona Râmnicu Sărat, dar și în Franța, în Bretania sau în nordul Africii.
Ion Theodorescu-Sion ne oferă, la Art Safari – ediția a 11-a, un adevărat spectacol al satului românesc, văzut dintr-o perspectivă cu adevărat grandioasă. Artistul ne surprinde și prin curajul experimentelor sale de culoare și prin faptul că preia din Occident stiluri foarte moderne, pe care le adaptează propriei personalități.
De ce sunt importante aceste integrale de artist, cât de important este să vedem evoluția operei sale și cum construiți aceste expoziții ample la Art Safari?
Doar atunci când se organizează mari expoziții dedicate unui artist putem aprecia cu adevărat valoarea acestuia. Altfel, nu vedem decât o imagine parțială, care ne poate duce spre aprecieri incomplete sau false. Din păcate, în România se organizează foarte puține retrospective și nu prea avem monografii pentru marii artiști. Aceste carențe produc o devalorizare nedreaptă a artei autohtone. Avem o artă valoroasă, dar care nu este suficient valorificată și înțeleasă.
Conceptul expozițional de la care pornim la Art Safari are la bază evidențierea personalității artistului, selectarea unor lucrări reprezentative pentru opera sa și o nouă interpretare a operei acestuia.
Cum ar trebui să privească vizitatorii aceste lucrări, ce nu este de ratat la vizita în Art Safari?
Vizitatorii trebuie să se bucure de spectacolele oferite la Art Safari. Pentru fiecare expoziție există texte explicative consistente, iar pentru cei care doresc să învețe mai multe lucruri, există și ghidaje specializate în acest sens. Orice vizitator, chiar dacă nu știe nimic despre artă, se poate bucura de o experiență extraordinară. Și nu trebuie să ezite să o facă!
Arta dezvoltă imaginația, gândirea, creativitatea, capacitatea de a observa detalii, gustul pentru culorile rafinate și simțul estetic. Pentru mulți oameni este cheia spre echilibru interior și spre fericire. Omenirea colecționează opere de artă din antichitate. Asta trebuie să ne pună pe gânduri!
Am văzut o bogăție a prezenței feminine în opera lui Sion – cine sunt aceste femei, cum sunt ele reprezentate, cât de importante sunt aceste lucrări și relevante pentru opera lui Sion?
Aceste femei sunt muzele pictorului, care are un adevărat cult pentru eleganța și expresivitatea siluetelor feminine. În pictura sa cu specific românesc, de exemplu, țărăncile reprezentate par niște zeități ale pădurii sau niște zâne de poveste.
Artistul a fost înconjurat permanent și de câteva pictorițe care-l admirau și pe care le-a îndrumat în calitate de profesor și le-a portretizat adeseori. Putem aminti trei dintre aceste tinere: pe frumoasa Lucreția Daria, sora primei sale soții, pe Lola Schmierer Roth (care a studiat apoi la Berlin cu Lovis Corinth) și pe Elena, a doua soție a artistului, care era de origine din Basarabia, care a devenit și ea pictoriță, expunând la saloanele oficiale din București. Ion Theodorescu-Sion nu avea prejudecăți și considera, pe bună dreptate, că femeile sunt la fel de creative ca bărbații.
Am văzut iarăși în imaginile care au circulat cu arta lui Sion foarte multe flori, natură statică – pare că nu există artă românească fără această tematică. Sunt florile lui Sion speciale?
Natura statică este un gen clasic în arta europeană, la fel ca în pictura românească. Ion Theodorescu-Sion este un mare maestru, iar naturile sale statice sunt extrem de complexe și pline de culoare. Cine ratează aceste lucrări și nu vine să le vadă pierde un fenomenal spectacol al picturii românești! Și nu este o exagerare!
În picturile sale de acest gen apar flori, dar și obiecte populare, icoane, ulcioare, străchini, farfurii decorate, linguri, dar și țesături brodate. Toate aceste obiecte sporesc considerabil impactul vizual al picturilor. Detaliile sunt uluitoare și am putea să petrecem ore întregi în fața tuturor tablourilor, ca să descoperim fiecare amănunt redat de artist.
Ne puteți dezvălui câteva curiozități despre acest artist care înțelegem că a sintetizat stiluri diverse și care au rezultat într-un stil foarte original?
Contemporanii spun că Ion Theodorescu-Sion avea un caracter foarte dificil, că era un rebel și nu era un interlocutor foarte comod. Un singur lucru a reușit să-l disciplineze: pasiunea sa imensă pentru pictură. Atunci când a studiat la Paris, a fost atras de curentele înnoitoare ale epocii, care corespundeau temperamentului său extrem de complex: Simbolismul (un stil care evoca o realitate elevată, invitând cititorul la o adevărată descifrare a mesajului plastic), Pointilismul (pictura în puncte), Fovismul (care exacerba importanța culorii în pictură), Postimpresionismul (care se desprindea treptat de tradiția Impresionistă).
Atunci când a reușit să stăpânească perfect tehnica picturii, Sion a început să compună compoziții monumentale, adevărate simfonii care celebrau specificul național. Prin realizarea Marii Uniri, o mare parte din visurile artistului se împliniseră, iar el a ales, din proprie inițiativă, să sărbătorească acest moment prin intermediul artei.
Povestiți-ne un pic despre tot procesul de a reuni aceste opere. Cât de greu este, cum identificați lucrările, având în vedere că ele provin atât din marile muzee ale țării, cât și din colecții private?
Este o muncă de echipă și acest lucru ușurează procesul de căutare. Mă bucur foarte mult că aceste expoziții de la Art Safari reunesc lucrări aflate în muzee, dar și în colecții private, așa cum este normal și firesc. Nu este o muncă ușoară, dar se bazează pe experiența noastră, pe parcurgerea bibliografiei științifice, pe colaborarea cu colegii din muzee și pe deschiderea colecționarilor, care au agreat realizarea acestor mari expoziții.
Cât de deschise sunt muzeele, cât de deschiși sunt colecționarii să împrumute aceste lucruri, să le integreze în circuitul public și de ce este acest lucru important?
În ultima vreme, atât muzeele cât și colecționarii par mult mai deschiși să împrumute lucrări și să realizeze aceste expoziții de mare amploare. Important este să menținem și să amplificăm acest interes. România mai are mult de recuperat în acest domeniu, mulți artiști importanți de la noi sunt încă foarte puțin cunoscuți de publicul larg.
Cât durează organizarea unei astfel de retrospective, de la idee până la punctul final, când expoziția este pregătită să-și primească vizitatorii?
Organizarea unei asemenea expoziții durează câteva luni. Este o muncă extrem de laborioasă care presupune cercetarea în arhive, parcurgerea textelor scrise despre artist, cercetarea lucrărilor, realizarea contractelor, a diligențelor pentru realizarea împrumuturilor și, la final, transportul și etalarea lucrărilor.
Conceptele expoziționale sunt și ele foarte dificil de realizat, pentru că urmărim ca prezentarea artistului să fie cât mai atractivă, dar și plină de substanță și conținut. Este important să generăm în viitor alte cercetări referitoare la artist și alte retrospective, care să vină cu noi abordări. Scopul nostru final este să obținem o multiplicare a interesului pentru arta românească, așa cum aceasta o merită cu adevărat.
Aveți 1-2 lucrări preferate din această expoziție?
Lucrări preferate? Este vorba de portretele de țărani, minunatele portrete feminine, fabuloasele naturi statice, compozițiile cu specific românesc, marinele. Multe! Toate! Imposibil să mă hotărăsc. La fel o să pățească și cei care vor vizita expoziția!
Program Art Safari – ediția a 11-a (10 februarie-14 mai 2023)
Joi-duminică – 12:00-21.00
Night Tours – în fiecare vineri și sâmbătă 22:00-1:00 (experiențe speciale de vizitare cu ghidaj, muzică și prosecco)
Bilete: https://tickets.artsafari.ro/e?lang=ro (în perioada expozițiilor, biletele pot fi achiziționate și direct de la intrare)
Palatul Dacia-România, strada Lipscani, nr. 18-20, București
Spotmedia.ro este partener media al evenimentului Art Safari.