Cea mai veche IE din România va fi expusă la Art Safari

Cea-mai-veche-ie-la-Art-Safari

Cea mai veche ie din România, „Cămașa de la Brețcu, Trei Scaune”, datată 1798, va fi vedetă la Art Safari, cu ocazia Zilei Naționale a României, în perioada 30 noiembrie 2023-14 ianuarie 2024. 

Alături de această bijuterie, vor fi dezvăluite și alte 30 de obiecte prețioase și fragile, utilizate în meșteșugul realizării de piese vestimentare tradiționale, precum și fotografii de epocă, ce surprind femei la lucru sau port tradițional din diverse zone ale România, din colecția Muzeului Național al Țăranului Român. 

Art Safari va fi deschis în mini-vacanța 30 noiembrie-3 decembrie, iar pe 1 Decembrie organizează Night Tours speciale, cu muzică live, artă românească și pălincă, de la ora 20:00. Biletele s-au pus deja în vânzare online

Piesa centrală a expoziției, cămașa populară, face parte din fondul vechi de piese al MȚR, mai exact din colecția „Mostre”, constituită din bunuri culturale de mare valoare artistică și documentară, care joacă rolul de martor al artei populare din sec. 18 și 19.   A fost achiziționată de către Alexandru Tzigara-Samurcaș, fost director al Muzeului de Artă Națională „Carol I, din localitate Brețcu, Trei Scaune, cu informația luată din teren că a fost cusută în 1795. Datele sunt consemnate într-o mică etichetă cusută la gulerul piesei, ceea ce îi oferă acesteia o valoare sporită.

ADVERTISING

Cămașa se integrează în specificul zonei, fiind încrețită la gât în stil carpatic, cu altiță pe umăr. Trupul este alcătuit din patru stani de pânză de bumbac, țesută în casă în două ițe. Altițele sunt realizate din același tip de pânză. Din păcate, mâneca nu a mai rezistat timpului, iar în zona de prindere a altiței de mânecă se văd urmele voalului din care era alcătuită. 

Ornamentele sunt specifice zonei, iar altița este bogat cusută cu fir metalic, conturul motivelor fiind realizat cu mătase naturală, maro. Motivele sunt reluate pe pieptul cămășii. Gulerul este realizat prin încrețirea stanilor și a altiței, în partea din față. Pe piept apare un decor specific ardelenesc, ciupagul lucrat pe cutulițe. Cămașa este un melanj între specificul cămășilor moldovenești și al celor ardelenești, păstrând repartiția ornamentală și tehnicile ornamentale din Moldova și folosind ciupagul și mânecile din alt material, tipice Ardealului.

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

La Art Safari va fi pentru prima dată expusă publicului larg, cu ocazia Zilei Naționale a României. Expoziția temporară (30.11.2023-14.01.2024) va cuprinde și alte comori din folclor din colecția MȚR. 

„Parteneriatul exprimat prin această expoziție, cu prilejul Zilei Naționale a României, este doar un simbol al dorinței Muzeului Național al Țăranului Român de a sprijini promotorii privați ai patrimoniului cultural al României, precum și inițiativele țării noastre de a pune în valoare moștenirea culturală materială și imaterială a națiunii române, prin promovarea cămășii cu altiță din România și Republica Moldova la UNESCO”, afirmă Virgil Nițulescu, Manager Muzeul Național al Țăranului Român. 

Sărbătorește românește – Night Tours de 1 Decembrie 

Ziua Națională este marcată prin Night Tours de 1 Decembrie, care au loc în intervalul 20:00-23:00 (se intră de la 20:00). Programul cuprinde tururi ghidate, artă românească (expoziție temporară în parteneriat cu MȚR, Culorile Maramureșului – expoziție Traian Bilțiu-Dăncuș + alte 3 expoziții din programul Stars Edition), muzică și drinks (pălincă). Biletele pot fi achiziționate pe https://www.artsafari.ro/project/night-tours/

ADVERTISING

Program general Art Safari (până pe 14 ianuarie 2023)

  • Joi-duminică – 12:00-21.00 (ultima intrare - 20:30); 
  • Night Tours – muzică live, tururi ghidate și drinks. Evenimente ocazionale, consultați www.artsafari.ro pentru program. 
  • Bilete: artsafari.ro sau direct de la intrare (Lipscani, nr. 18-20, București) 

Despre Art Safari București: Art Safari, susținut de Glo, Lidl, Porsche, Kinder, Schweppes, Rose Verite, Yamaha, Asus, este specializat în realizarea de pavilioane expoziționale. Organizatorul anual al Pavilionului de Artă București – cel mai mare conglomerat de expoziții de artă din România – ajuns la a 13-a ediție, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România și internaționale și colecționariiprivați, ample expoziții retrospective care își propun recuperarea valorilor de patrimoniu. Având o puternică latură educaţională, misiunea sa este de a apropia arta de public și de a educa noile generații prin organizarea de ateliere de artă pentru copii, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, cum ar fi Aeroportul Henri Coandă sau metroul bucureștean. Art Safari este proiect cultural național strategic și este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al României și Institutul Cultural Român. Partenerul oficial Art Safari este BCR. În cele 12 ediții de până acum a înregistrat peste 450.000 de vizitatori. Mai multe detalii: artsafari.ro.

Despre Muzeul Național al Țăranului Român: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, aflat sub autoritatea Ministerului Culturii, se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Posesorul unor colecţii de obiecte bogate, adăpostit într-o cladire-monument istoric în stil neo-românesc, practică o muzeografie aparte, care i-a prilejuit în 1996 onoarea trofeului EMYA – European Museum of the Year Award. 

Muzeul Național al Ţăranului Român deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii. 

Patrimoniul muzeului este împărțit în mai multe colecţii: Ceramică, Diverse (Obiceiuri), Lemn, mobilier și feronerie populară, Mostre, Port Popular, Religioase, Țesături de interior cu cele două categorii – Scoarțe și Textile de Interior –  și Țări Străine. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi a continuat să crească prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, ce au condus la achiziții și donații vizând toate artele tradiţionale, între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.