Cariera Mihaelei Buzărnescu a fost marcată de o luptă continuă. Un talent enorm încă din perioada junioratului, când a câștigat US Open la dublu, tenismena din București a fost nevoită să caute mereu puterea de a o lua de la capăt. Accidentările grave au apărut încă din primii ani ai senioratului, astfel că Miki a avut nevoie de multă încredere, răbdare și putere de luptă pentru a-și exploata potențialul.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Mihaela Buzărnescu vorbește despre lupta continuă pe care a dus-o pentru a ajunge în top 20 WTA, despre trăirile pe care le-a avut în momentele dificile și oamenii cheie din viața sa.
De asemenea, Mihaela Buzărnescu a explicat și cum a reușit să obțină titlul în sport în 2016, realizare pentru care este cunoscută în întreaga lume, site-ul oficial al WTA și alte publicații internaționale făcând materiale pe acest subiect.
Iată interviul acordat SpotMedia.ro de Mihaela Buzărnescu:
Ai fost o jucătoare cu rezultate bune și la junioare. Îți mai aduci aminte care erau planurile tale când aveai 17-18 ani? Ce iți propuneai la senioare, mai ales că în 2006 ai câștigat US Open în proba junioarelor?
Mereu mi-am dorit să ajung top 20 WTA, iar în 2006, jucând la 18 ani turneul US Open la juniori, alte fete din generația mea deja jucau la senioare turneul, iar în sinea mea era o tristețe pentru că nu eram și eu acolo printre ele. Dar speram că, odată ce voi juca doar turnee de senioare, voi acumula destule puncte și eu.
Din păcate, au urmat câțiva ani în care cariera ta a fost marcată de accidentări. Cum ai găsit puterea să o iei de la capăt, să lași în urmă gândurile negative inerente?
A fost cumplit de greu, destule lacrimi vărsate în acei ani… Și gânduri că toată munca mea și sacrificiile au fost în zadar. Doar familia și ceilalți membri ai echipei mele m-au încurajat… Ei credeau, eu nu… Așa că m-au ajutat încurajările lor foarte mult.
După 10 ani în care ai fost chinuită de aceste accidentări, în 2016 ai devenit doctor în Educație Fizică și Sport. Cum ți-a venit ideea să te înscrii la doctorat?
În timpul celor 2 operații la genunchi, având foarte mult timp liber, mi-am spus că este oportun să studiez cât mai mult, deoarece nu se știe dacă mai pot juca vreodată, iar studiile superioare mi-ar fi adus un plus la CV-ul meu, pentru un post mai bun într-un club sportiv sau chiar și într-o universitate.
Cum iți găseai timp să înveți, având în vedere că în același timp călătoreai și la turnee și știm că aveți un program foarte strict?
Doar în anul al treilea mi-a fost cel mai greu, deoarece începusem să joc din nou, iar timpul era limitat. Iar în primii 2 ani nu a fost ușor să mă ridic la nivelul studiilor doctorale. Chiar a fost un mare challenge pentru mine și mă bucur că l-am depășit.
Tema tezei de doctorat a fost despre optimizarea jocului de tenis la juniori U12-14. Te gândești să ajuți jucătorii tineri după ce te vei retrage din activitate?
Sigur că mă gândesc să ajut orice jucători, mai mici sau mari. Sper să pot împărtăși din experiența mea. Cel mai important sfat pe care i l-aș da unui tânăr, aflat la început de drum, ar fi să își urmeze visul până la capăt.
Revenind la cariera ta, după ce ai devenit doctor în sport, a urmat un an 2017 în care ai jucat peste 100 de meciuri. Ce s-a schimbat dintr-o dată?
Am jucat fară gânduri, fară presiune, nu mai aveam nimic de pierdut. Mi-am zis că e ultimul meu an oricum. După 2017, daca nu reușesc, renunț, durerile nu dispăreau oricum. Nu credeam că voi juca la fel de bine la nivel WTA, dar m-am acomodat extrem de bine.
Din păcate, a venit acel meci cu Svitolina de la Rogers Cup și ascensiunea ta a fost oprită și ai fost nevoită din nou să o iei de la capăt. Cât de greu a fost să-ți resetezi așteptările, mai ales că această accidentare te-a prins când erai pe val?
Destul de greu, mi-a afectat toată cariera sincer, a fost dată peste cap și nu din vina mea. Am gândit pozitiv totuși și mi-am spus că am mai trecut prin accidentări și voi putea din nou.
Pauza cauzată de pandemia de coronavirus te-a prins într-un moment în care te pregăteai să te întorci pe teren. Cum ai rămas pozitivă în această perioadă?
Sănătatea e pe primul loc, așa că am urmat sfaturile tuturor, am stat în casă, m-am antrenat cum am putut și am ieșit doar pentru strictul necesar. Am așteptat să se revină la normal.
Faptul că în decursul carierei ai avut mai multe accidentări și a fost nevoie mereu să lupți și să o iei de la capăt poate fi și un avantaj pentru tine după ce sezonul se va relua?
Sper să fie! Și să îmi fie mai ușor față de alte persoane, dar rămâne de văzut. Eu m-aș bucura să reluăm competițiile și să putem juca din nou. E jobul și pasiunea mea.
Crezi că ordinea în tenis se va schimba după o pauză atât de mare? Că vom avea schimbări importante în top 20?
Totul este posibil. În tenis totul se schimbă… de la o săptămână la alta.