La 20 de ani de când la sediul NATO de la Bruxelles a avut loc ceremonia de ridicare a drapelului României, IRES a dat publicităţii un studiu în care a analizat percepțiile românilor față de alianța politico-militară și atitudinile acestora cu privire la climatul general din România și din regiune, în contextul războiului din Ucraina.
Iată concluziile studiului remis SpotMedia.ro:
- NATO se bucură de notorietate ridicată în România, dar tematica NATO este de interes relativ scăzut pentru cetățenii români. Deși unul din doi români se declară informat despre activitatea NATO, în realitate există un deficit de informare major în această direcție.
- Prezența României în NATO este percepută de către români ca fiind o decizie corectă și benefică pentru țara noastră, care este văzută acum ca fiind mai bine apărată, în calitatea sa de aliat NATO, cu o armată mai bine pregătită și mai bine dotată și cu relații externe mai solide.
- Printre minusurile apartenenței la organizația militară se menționează parțial deteriorarea relației cu Rusia și nevoia de a cheltui mai mulți bani pentru apărare. Participarea militarilor români în teatrele de operații ale NATO este văzută mai degrabă ca un avantaj decât un dezavantaj.
- Românii sunt convinși majoritar că art. 5 va funcționa în cazul în care România va fi atacată, cu toate că 14% dintre respondenți au rezerve că principiul Toți pentru unul, unul pentru toți va funcționa în cazul României.
- Situația este relativ similară și în cazul în care România ar fi solicitată să intervină pentru o altă țară NATO, proporția scepticilor crescând spre aproape 30%.
- Îngrijorarea cu privire la posibilitatea declanșării unui război în regiune este prezentă în rândul românilor. Peste jumătate dintre români susțin implicarea României în eventualitatea unui conflict NATO-Rusia.
- 44% dintre respondenți cred că armata obligatorie ar fi soluția mai bună.
- 38% dintre bărbați spun că s-ar înrola ca voluntar sau rezervist (după caz) pentru a-și apăra țara, în caz de război
- Doar 7% au ştiut corect anul în care a fost primită România în NATO - 2004
- 64% se declară în favoarea primirii Ucrainei în NATO
Îngrijorare de sărăcie şi război
Atunci când sunt întrebați care sunt aspectele care îi îngrijorează pe ei, personal, în prezent, românii le menționează, în primul rând, pe cele care au legătură cu viața lor de zi cu zi:
- costul vieții (27%)
- sărăcia (18%)
- implicarea României într-un război (13%)
- criza economică (9%)
- lipsa locurilor de muncă (8%)
- instabilitatea politică (6%),
- dezinformarea și propagarea informațiilor false (5%)
- inechitatea din societatea românească (5%).
Când îngrijorările sunt privite din perspectiva țării și a poporului, dominante sunt cele legate de nivelul de trai scăzut, sărăcia, inflația (25%) și riscul ca România să fie implicată într-un război (18%).
Mai mult de o treime dintre participanții la studiul IRES (36%) spun că sunt foarte îngrijorați de posibilitatea ca România să fie implicată, în următorii ani, într-un conflict militar. Unul din patru români se declară destul de îngrijorat cu privire la acest aspect, în timp ce patru din 10 sunt puțin sau deloc îngrijorați.
Câţi români ar lupta pe front
Mai mult de patru din zece români (47%) cred în posibilitatea ca NATO să intre într-un conflict militar cu Rusia, în viitorul apropiat. O treime (36%) sunt de părere că această ipoteză este puțin probabilă, iar 13% cred că acest lucru nu este posibil.
În eventualitatea unui conflict NATO-Rusia, mai mult de jumătate dintre români (54%) cred că România ar trebui să se implice. 42% susțin contrariul.
În eventualitatea escaladării conflictului din Ucraina și a implicării NATO, aproape patru din 10 (38%) respondenți bărbați spun că s-ar înrola ca voluntar sau rezervist (după caz) pentru a-și apăra țara.
44% ar alege să rămână în țară, dar să nu se înroleze în armată, iar 9% dintre intervievați spun că ar pleca din România în acest caz. Alți 9% au ales să nu răspundă sau au spus că nu știu să răspundă la această întrebare.
Bani mai mulţi pentru armată
În opinia majorității participanților la sondaj, dotarea tehnică actuală a Armatei Române nu este una bună; 13% cred că este foarte slabă, unul din cinci crede că este slabă, unul din cinci spune că nu este nici bună, nici slabă, un sfert sunt de părere că este bună, iar 8% o apreciază ca fiind excelentă.
În schimb, pregătirea cadrelor militare din România este evaluată mai favorabil; dacă unul din 10 români crede că pregătirea militarilor este foarte slabă, iar 17% că este slabă, patru din zece o apreciază ca fiind bună, iar 13% că este excelentă.
Aproape trei sferturi dintre cei chestionați sunt de acord ca România să cheltuie mai mulți bani de la bugetul de stat pentru apărare, iar două treimi spun că cea mai mare parte din fonduri trebuie cheltuite pe dotarea Armatei Române cu tehnică modernă.
Deși există o susținere majoritară pentru armata profesionistă, ideea reintroducerii stagiului militar obligatori capătă tot mai multă susținere, 44% dintre respondenți afirmând că aceasta ar fi soluția mai bună.
Ce şi cât de bine ştim despre NATO
Notorietatea Alianței Nord-Atlantice este foarte crescută, în România, 98% dintre participanții la studiu declarând că au auzit de NATO.
Interesul românilor pentru informațiile care se referă la NATO: mai mult de jumătate (57%) dintre cei chestionați spun că sunt puțin sau chiar deloc interesați în timp ce 42% se declară interesați de acestea.
Mai puțin interesate sunt femeile, dar și tinerii sau respondenți cu un nivel scăzut de educație.
Atunci când vine vorba despre autoevaluarea gradului de informare cu privire la activitatea NATO, peste jumătate dintre români (51%) susțin că sunt destul și foarte bine informați, în timp ce 48% se consideră destul de slab sau chiar deloc informați.
Bărbații vârstnicii și persoanele cu educație superioară se autoevaluează ca fiind mai bine informați, în timp ce femeile, tinerii și cei cu vârste de până în 50 de ani, dar și respondenții cu educație scăzută recunosc că nu sunt atât de bine informați cu privire la activitatea NATO.
Televiziunea este canalul prin care cei mai mulți dintre români (81%) se informează cu privire la activitatea NATO, fiind urmată de site-uri de Internet (53%), rețele de socializare (47%), ziare (33%) sau radio (31%).
Anul în care a fost primită România în NATO nu este cunoscut de foarte mulți români, doar 7% răspuns corect anul 2004, unul din cinci indică incorect diferiți ani, iar aproape două treimi nu cunosc răspunsul sau nu au dorit să răspundă la această întrebare.
La ce ne ajută NATO
8 din 10 români cred că intrarea în NATO a fost un lucru bun pentru țara noastră, în timp ce 15% cred că a fost un lucru rău.
Cei care cataloghează drept un lucru rău intrarea României în NATO sunt persoane cu vârste între 36 și 50 de ani, respondenții cu educație scăzută și cei care locuiesc în mediul rural.
Avantajele percepute ale intrării României în NATO:
- apărarea mai bună a țării (82%)
- dotarea cu tehnică militar mai bună a Armatei Române (79%),
- existența unor relații externe mai bune (78%)
- pregătirea mai bună a militarilor români (70%).
5% dintre respondenți susțin că nu există niciun avantaj al intrării României în NATO.
Cât privește dezavantajele cu care românii asociază intrarea României în NATO, acestea sunt mai puțin consistente.
Pe primul loc se află relația mai proastă cu Rusia (59%), necesitatea de a aloca mai multe fonduri din bugetul de stat pentru apărare (51%) ori obligativitatea ca România să participe cu militari la acţiuni NATO în alte țări (44%). 15% dintre respondenți spun că nu există niciun dezavantaj al intrării României în NATO.
Ce înseamnă NATO
Mai mult de 8 din 10 români sunt siguri că NATO va apăra România dacă țara noastră ar fi atacată. Unul din 10 crede însă contrariul.
Cei care cred că România va fi apărată de NATO sunt, în proporții mai ridicate decât media, persoanele vârstnice și cele cu studii superioare.
În același timp, însă, atunci când sunt întrebați dacă ar fi de acord ca România să intervină pentru a apăra un alt stat membru în ipoteza în care acesta ar fi atacat, două treimi se declară de acord, însă mai bine de un sfert sunt împotrivă.
Persoanele cu vârste între 36 și 50 de ani, respondenții cu educație scăzută și cei care locuiesc în mediul rural se regăsesc în proporții mai mari printre cei care nu susțin ca România să apere un alt stat NATO în caz de nevoie.
Aproape trei sferturi dintre participanții la sondaj spun că sunt de acord cu prezența militarilor altor țări NATO pe teritoriul României, dar un sfert declară contrariul. Printre aceștia îi regăsim în proporții mai crescute pe cei cu vârste între 36 și 50 de ani, respondenții cu educație scăzută și pe cei care locuiesc în Transilvania și Banat.
De altfel, 6 din 10 români cred că prin prezența militarilor altor țări NATO pe teritoriul României, țara noastră este mai sigură, în timp ce aproape unul din 5 respondenți cred că, din contră, este mai puțin sigură, iar 18% nu sesizează o diferență sub aspectul siguranței.
8 din 10 participanți la sondaj consideră un lucru bun existența în România a unei baze militare precum este cea de la Mihail Kogălniceanu care, recent, a intrat într-un proces de extindere și modernizare și va deveni cea mai mare bază militară NATO din Europa, putând găzdui până la 10.000 de militari din țările aliate. Mai puțini favorabili sunt 13% dintre respondenți care consideră prezența unei astfel de baze pe teritoriul României ca fiind un lucru rău.
Atitudinea faţă de Ucraina şi Moldova
Aproape două treimi (64%) dintre participanții la studiu se declară în favoarea primirii Ucrainei în NATO, dar peste un sfert (28%) sunt împotrivă.
Șapte din 10 români cred că amenințarea Rusiei asupra Republici Moldova este mare și foarte mare și doar un sfert dintre ei (24%) sunt de părere că pericolul rusesc asupra Republicii Moldova este scăzut sau inexistent.
Sondajul a fost realizat în perioada 24 - 27 martie 2024, pe un eşantion de 1.058 de persoane adulte.
Eroarea maximă tolerată este de ± 3%.