Capitala rechinilor imobiliari: Bucureștenii se luptă cu Primăria Sectorului 1 pentru spațiu verde și aer curat. Aranjamentul financiar pentru realizarea PUZ ridică mari semne de întrebare (Document)

Capitala rechinilor imobiliari: Bucureștenii se luptă cu Primăria Sectorului 1 pentru spațiu verde și aer curat. Aranjamentul financiar pentru realizarea PUZ ridică mari semne de întrebare (Document)

Cum de la primării n-au primit niciun ajutor, mulți dintre bucureștenii care nu vor să se sufoce între betoane sau în trafic au luat calea instanțelor. Iar acum duc o luptă de uzură împotriva tuturor celor care vor să se îmbogățească transformând orașul într-o mare de ciment.

Bucureștiul este deja supraaglomerat. Potrivit Institutului Național de Statistica (INS), în oraș locuiesc în jur de 2,5 milioane de oameni. Și fiecare dintre ei are nevoie de spațiu.

Potrivit normelor europene, pentru o viață sănătoasă, o persoană are nevoie de acces la 26 de metri pătrați de spațiu verde. Din păcate, un bucureștean are acum la dispoziție mai puțin de 10 metri pătrați de spațiu verde, a anunțat Greenpeace România, la începutul acestui an.

Iar primăriile din Capitala n-au anunțat încă nicio măsură care să îmbunătățească simțitor situația.

Pentru oameni, viața într-un oraș aglomerat și sufocat de beton înseamnă mai puțin confort, dar și risc mai mare de îmbolnăvire.

Traiul bucureșteanului e îngreunat și de traficul rutier care a redevenit infernal, chiar dacă mulți încă muncesc de acasă.

Potrivit producătorului de echipamente de navigație rutieră TomTom, Bucureștiul este acum pe locul 14 în lume în topul orașelor cu cele mai multe blocaje în trafic.

Vi se pare că 14 e un loc bun? Nu este! Tot potrivit TomTom, pe 12 iunie se circula mai bine în Bengaluru, oraș din India de 3 ori mai întins și mai populat decât Bucureștiul și care raportează, de regulă, cel mai dificil trafic rutier din lume.

Toată această aglomerație de pe șosele e și rezultatul unei administrații locale defectuoase.

Motivul: în loc să gândească poli de dezvoltare urbană – adică locuri în care oamenii să poată nu numai locui, ci și munci (ca să nu mai străbată orașul până la serviciu) – primarii Capitalei au lăsat orașul să se dezvolte haotic.

Iar asta înseamnă că acum mulți bucureșteni care locuiesc în sudul Capitalei, spre exemplu, străbat orașul de două ori pe zi, în fiecare dimineață și seară, ca să ajungă în Pipera, la serviciu.

Mai putem oare ieși dintr-o astfel de situație? Putem, dar pentru asta e nevoie ca primăriile de sector și Primăria Generală să își coordoneze eforturile ca să elimine și să vrea să dezvolte, în sfârșit, un oraș prietenos cu oamenii care îl locuiesc.

Din păcate, în loc să facă asta, primarii Capitalei sunt preocupați de promovarea unor planuri urbanistice zonale (PUZ) care, în loc să rezolve măcar unele dintre probleme, riscă să le agraveze și să dea întregul oraș pe mână rechinilor imobiliari.

SpotMedia.ro vă arată pe larg, de astăzi, cum sectoarele Capitalei riscă să se aglomereze până la refuz dacă se vor aproba noile planuri urbanistice zonale inițiate de primării.

Teama cetățenilor din Sectorul 1: De la blocuri în Pădurea Băneasa, la mall-uri în Herăstrău

Primăria Sectorului 1, spre exemplu, anunța încă din anii trecuți că are nevoie de un PUZ nou, ca să se dezvolte. Primarul Daniel Tudorache a declarat pentru SpotMedia.ro că, fără un astfel de plan nou, nu poate trage canalizare și nu poate face drumuri în nordul sectorului, în cartierul Felicity. Și nici în zona Giulești-Sârbi.

Așa că primăria de sector a selectat și o firmă care să întocmească noul PUZ: Vego Concept Engineering SRL. Daniel Tudorache a spus că reprezentanții firmei s-au prezentat la primărie și au promis că fac întreaga documentație fără să ceară un ban. Așa că au primit contractul.

Vego s-a apucat de treabă și în scurt timp au apărut și primele documente de urbanism create de arhitecții firmei.

Asociații de cetățeni din Sectorul 1 își amintesc acum că li s-a părut din capul locului ciudat că dezbaterile publice pe tema noului PUZ – absolut necesare în cursul întocmirii unui PUZ – nu erau mediatizate cum ar fi trebuit.

În consecință, mulți cetățeni ai sectorului nu aflau despre ele și nici nu aveau ocazia să pună întrebări despre PUZ sau să își manifeste îngrijorarea.

În plus, doar o parte a documentației la care se lucra a fost făcută publică, a declarat pentru SpotMedia.ro Dan Milea, directorul executiv al Asociației Salvați Cartierele Dămăroaia și Bucureștii Noi (ASCDBN).

Iar în documentele pe care, totuși, au apucat să le studieze, cetățenii spun că au găsit doar motive de îngrijorare.

Parte dintre problemele semnalate de cetățeni țineau de faptul că noul PUZ permitea o supraaglomerare a unor cartiere cum sunt Băneasa sau Aviației. Acolo unde acum sunt vile și blocuri cu 3-4 etaje, noul PUZ permitea și construcția de blocuri înalte.

Dar nu oferea și soluții pentru ca miile de oameni care ar fi urmat să se mute în zonă – odată cu construcția de blocuri înalte – să aibă și pe unde să circule.

”Documentația este înainte de toate lipsită de predictibilitate. Sunt atât de multe derogări, încât niciodată nu vei ști cât de înaltă este clădirea pe care o va construi vecinul tău.

Dacă el vrea să își facă o casă mare – dar nu are decât 1.000 de metri pătrați de teren – își va construi suprafața dorită, dar înălțându-se. Din cauză că regulamentul este scris astfel încât cei care construiesc să poată primi derogări”, a precizat Dan Milea.

În scurt timp, au început să apară și alte planșe în dezbatere publică. Au apărut și mai multe variante ale regulamentului, adică seturile de reguli care stabilesc ce și unde se poate construi, în conformitate cu planșele.

Membrii ASCDBN, ajutați de vecini de-ai lor de sector din Asociația Salvați Lacul Băneasa, din Asociația Băneasa Lac și din Asociația Odăi Drumul Stegarului, spun că au urmărit documentația lansată în dezbatere publică, filă cu filă.

Dar că până la urmă le-a fost imposibil să mai înțeleagă care variantă a planșelor desenate și care formă a regulamentului de urbanism erau cele actuale.

ASCDBN a postat pe site-ul său variantele de documentații puse în dezbatere publică de-a lungul vremii.

Pe una dintre planșele desenate se vedea clar că o parte a Bazei Pro Rapid urma să fie transformată din spațiu verde în ”zonă a polilor urbani”. Adică pe respectivul spațiu – protejat în prezent – urma să se poată construi.

La un moment dat, din planșele desenate se înțelegea că se va schimba încadrarea urbanistică a unei porțiuni din pădurea Băneasa, astfel încât acolo să se poată construi locuințe. Nu mai puțin de 10 hectare de pădure s-ar fi pierdut, în acest fel.

Chiar Romsilva le-a transmis în scris cetățenilor îngrijorați că într-adevăr asta reieșea din proiectul de PUZ întocmit de Vego. Dar că porțiunea de pădure vizată e a statului, așa că arhitecții nu vor avea altă soluție decât să își regândească planurile.

Și rolul unei porțiuni din Parcul Herăstrău se modifica radical, potrivit documentației. Mai exact, dacă în Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei respectiva porțiune era notată cu V1C (zonă în care nu se pot face intervenții), într-o variantă a documentației de PUZ, suprafața devenea V3A.

Iar potrivit regulamentului de urbanism care însoțea planșele, în zone V3A urma să se poată construi unități pentru recreere, restaurante și chiar locuințe individuale.

Dan Milea: Ne-am luptat, iar parte dintre probleme sunt în curs de rezolvare. Altele încă nu

În baza unor neconcordanțe din documentație, cetățenii au obținut suspendarea în instanță a avizului de mediu al noului PUZ. Potrivit primarului Daniel Tudorache, avocații Primăriei Sectorului 1 au contestat deja decizia, astfel încât PUZ să își poată urma drumul spre adoptare.

Președintele ASCDBN, Dan Milea, spune însă că oamenii nu vor renunța să lupte împotriva acestui PUZ.

”Potrivit ultimelor documentații afișate (incomplet, pe site-ul Primăriei Generale), am reușit să salvăm Pădurea Băneasa.

În cazul Parcului Herăstrău, nu e chiar atât de simplu. S-a renunțat și acolo până la urmă la posibilitatea construirii de locuințe. A rămas, însă, posibilitatea construirii spațiilor de agrement și a restaurantelor. Adică a mall-urilor, cu alte cuvinte.

Dar ceea ce vă spun este o concluzie pe care am tras-o coroborând informații din mai multe surse. Una e documentația de pe site-ul Primăriei Generale, care e publicată într-o secțiune la care ai acces doar dacă te loghezi.

Acolo e publicat și un regulament de urbanism. Dar între timp, Ministerul Dezvoltării a adoptat alt regulament. Așa că acum încercăm să înțelegem lucruri consultând planșele desenate de pe site-ul PMB și regulamentul Ministerului Dezvoltării.

Asta facem noi aici, învățăm legi și urbanism, ca să ne putem apăra drepturile.

Mi se pare evident că acest PUZ e făcut cu gândul la dezvoltatorii imobiliari, nu la oameni”, a mai spus Dan Milea pentru SpotMedia.ro.

Cine întocmește PUZ Sector 1 și de unde vin banii

Faptul ca Vego Concept Engineering SRL n-a cerut bani de la Primăria Sectorului 1 pentru realizarea PUZ nu înseamnă că întocmirea documentației nu costă.

De fapt, ca să nu dea bani pe PUZ, Primăria Sectorului 1 a semnat pe 11 mai un contract prin care acceptă o sponsorizare pentru plata acestei documentații – a cărei valoare a fost apreciată în document la 330.000 de lei – de la Asociația Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă (ACCDD).

Fragment din contractul de sponsorizare încheiat între Primăria Sectorului 1 și ACCDD

SpotMedia.ro a consultat acest document, chiar dacă Primăria Sectorului 1 și ACCDD s-au obligat să îl păstreze confidențial. În afara unor situații menționate în contract, dezvăluirea informațiilor din aceste document riscă să oblige fie Primăria Sectorului 1, fie Asociația la plata unor despăgubiri.

Această asociație nu se bucură de o prezență bună online. Dacă are site, noi nu l-am găsit. De fapt, primele câteva rezultate – la o căutare pe Google a asociației – sunt declarații ale primarului Chișinăului, Ion Cheban, care spune că ACCDD vrea să realizeze, tot gratuit, PUZ pentru capitala Republicii Moldova.

SpotMedia.ro a identificat ACCDD în Registrul Național ONG din România.

Acolo se menționează că asociația îi are printre membrii fondatori pe Virgil Profeanu, care este și în board-ul de conducere, în acest moment.

Virgil Profeanu este și acționar al Vego Concept Engineering SRL, potrivit datelor platformei de business listafirme.ro. Alături de Profeanu, societatea mai are un acționar: Asociația Programatică pentru Devoltare Durabilă (APPDD).

Și din conducerea acestei asociații face parte tot Virgil Profeanu, potrivit registrului unic al ONG din România.

În aceste condiții, din înțelegerea noastră, o asociație fondată de Virgil Profeanu sponsorizează Primăria Sectorului 1 pentru ca aceasta să accepte un PUZ gratuit de la firma aceluiași om de afaceri.

Întrebarea este: de ce ar face un întreprinzător așa ceva?

Ca să aflăm, l-am întrebat pe Virgil Profeanu de ce s-a implicat în realizarea PUZ Sector 1. Și de ce a ales să sponsorizeze primăria de sector prin intermediul asociației sale, în timp ce PUZ va fi realizat de o societate pe care o deține.

În plus, din înțelegerea noastră, sponsorizarea aceasta atrage costuri pentru ACCDD. Dar cine suportă aceste costuri și din ce bani? Cu alte cuvinte, de unde are ACCDD resursele acestea?

Virgil Profeanu ne-a răspuns la telefon și a confirmat că a primit întrebările pe care i le-am trimis. Dar a spus că nu ne răspunde decât dacă ”avem intenții bune” și dacă îi vom publica integral răspunsurile, nu ”trunchiat, unul sau două răspunsuri, acolo…”.

După o scurtă discuție în care a susținut – într-un limbaj destul de colorat – că PUZ-ul creat de Vego este bun și că oamenii l-au atacat inutil, pe când era doar în forme intermediare, Profeanu a spus că va reveni cu răspunsuri în cursul zilei de vineri, 12 iunie.

Dar n-a mai revenit până la momentul publicării acestui articol.

Omul de afaceri Virgil Profeanu – care a fost și tenor, iar acum este doctorand la Arhitectură – a lucrat și la PUZ Sector 6 cu societăți și asociații în care este implicat.

Respectivul PUZ a fost anulat în instanță în 2019, tot la cererea unor cetățeni nemulțumiți de faptul că noile reguli de urbanism le-ar fi transformat viața într-un coșmar.

Mai exact, PUZ al Sectorului 6 a fost creat de Alter Ego Concept SRL.

Respectiva societate este deținută de alte 2 firme: Expertise Consulting and Management Eood SRL (din Bulgaria) și Holding Estate and Management Solutions Group SRL (din România).

Dar societatea românească al cărei administrator a fost Virgil Profeanu – adică Holding Estate and Management Solutions Group SRL – este, de fapt, deținută de bulgari. Acționari sunt: aceeași Expertise Consulting and Management Eood SRL, dar și o altă societate numită Consulting Inovation Solutions Eood SRL.

L-am întrebat pe Virgil Profeanu dacă firmele din Bulgaria îi aparțin. Sau dacă nu cumva a remarcat vreun interes subit al bulgarilor pentru investiții în întocmirea de documente de urbanism din București.

Nici la aceste întrebări omul de afaceri Virgil Profeanu nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol.

Lupta în instanță continuă

Una peste alta – profitând de mai multe inadvertențe din documentație – asociațiile cetățenești, alături de Asociația Salvați Bucureștiul și Fundația Eco Civica, au obținut suspendarea avizului de mediu al PUZ Sector 1 întocmit de societatea Vego Concept Engineering.

Firma omului de afaceri Virgil Profeanu a cerut să intervină în proces, dar instanța i-a respins solicitarea.

Iar acum cetățenii luptă să anuleze cu totul acest PUZ întocmit de Vego Concept Engineerig, la fel cum au reușit și bucureștenii din Sectorul 6, în anul 2019.

De cealaltă parte, Primăria Sectorului 1 a început deja acțiunile pentru a salva PUZ întocmit de Vego.

La solicitarea SpotMedia.ro, primarul Daniel Tudorache a spus că, din punctul său de vedere, documentația e bună. Și că avocații primăriei au contestat deja suspendarea avizului de mediu al PUZ, în încercarea de a salva întregul proiect.

În consecință, nu e deloc clar acum dacă vor câștiga cetățenii sau dacă va izbândi în instanță Primăria Sectorului 1, alături de firma și asociația care finanțează și întocmesc PUZ.

Cert este un singur lucru: oamenii sunt hotărâți să lupte ca sectorul lor să nu ajungă pe mâna rechinilor imobiliari, care să construiască ce, unde și cât au chef.

Și nu sunt singurii bucureșteni care au astfel de probleme.

În episodul următor vă vom relata, pe larg, despre problemele pe care le ridică pentru oameni proiectul de PUZ întocmit de Primăria Sectorului 2.