În două districte din landul Renania de Nord-Vestfalia a fost introdus un nou lockdown, din cauza izbucnirii unui focar de coronavirus, în rândul lucrătorilor de la abatorul Tönnies.
Peste 1.500 de oameni, printre care sute de români, au fost testați pozitiv.
Michael Esken (CDU), primarul din Verl, localitate unde sunt cazați sute de români în carantină, a vorbit, în exclusivitate pentru Deutsche Welle, despre situația actuală.
”Este o situație foarte interesantă, o situație dinamică, care se schimbă de la oră la oră. Primim mereu informații noi, trebuie să prelucrăm enorm de multe date. Este provocarea momentului. Situația din oraș este serioasă, dar domină liniștea. Oamenii au învățat deja din luna martie ce înseamnă lockdown”, a descris primarul situația din localitate.
Multi dintre subcontractorii de la Tonnies sunt cazati în Verl așa că primarul a fost întrebat cum este asigurată aprovizionarea acestora.
”Aprovizionarea acestora funcționează acum, Tonnies a anunțat că are grijă ca subcontractorii să primească cele necesare, acolo nu sunt probleme. Dar - și aceasta este o caracteristică a localității Verl și de aici și măsurile drastice - angajații de la firmele subcontractoare de la Tonnies reprezintă doar două treimi din totalul personalului activ aici.
Restul de o treime sunt români, bulgari, polonezi, unguri, care lucrează în cu totul alte firme, alte branșe, nu în industria de procesare a cărnii. Dar ei toți locuiesc la grămadă, în spații foarte mici. Am văzut în diferite imagini cât de înghesuiți trăiesc ei, petrec împreună, se întâlnesc în încăperi comune, ceea ce ne îngrijorează.
Astfel încât aici combatem pandemia nu doar izolându-i pe cei care lucrează la Tonnies, ci și pe ceilalți subcontractori din alte branșe”, a explicat Michael Esken.
Statul de drept va reglementa situația
Întrebat cine e responsabil de condițiile în care trăiesc și muncesc acești oameni, edilul a arătat că are toată încrederea ca sistemul judiciar german își va face datoria, dar că acum focusul e pe a le asigura oamenilor condiții bune, pe perioada izolării.
”Între timp mi-am format o opinie și responsabilitatea revine mai multor factori. Sunt însă destul de sigur că statul nostru de drept dispune de legislația necesară pentru a reglementa situația.
Dar în acest moment trebuie să administrez o criză, trebuie să văd dacă oamenii aflați în carantină primesc ceea ce le trebuie. Este important să nu aibă senzația că sunt în închisoare. În toată tragedia acestei situații, iese la suprafață și o anumită umanitate.
Este important ca oamenii să nu se simtă închiși, chiar dacă, în fapt, așa sunt, să aibă o anumită libertate de mișcare, să aibă parte de demnitate în toate aceste restricționări. De aceea cred că identificarea rsponsabililor va fi rezolvată ulterior”, a răspuns primarul din Verl.
”Există o anumită stigmatizare”
În alte părți ale Germaniei, lucrătorii străini sunt arătați cu degetul, în special de extrema-dreaptă, ca principala cauză a izbucnirii de focare de COVID-19. Michael Esken a fost întrebat dacă și în Verl se întâmplă asta.
”Există diferite tipuri de stigmatizare, ceea ce este foarte rău. Nu toate cazările comune sunt în carantină. Și evident că sunt și est-europeni care nu se află în carantină și care circulă absolut normal, prin magazine, și atunci sunt sunat și întrebat 'de ce nu sunt toți în carantină?'.
Există, așadar, o anumită stigmatizare. Este rău și trebuie să facem ceva împotrivă.
Apoi, mai există și o a doua stigmatizare, a cetățenilor din districtul Gutersloh, oamenii care trăiesc aici de ani buni, de decenii. Nu mai pot pleca în concediu, nu sunt acceptați în anumite zone, de exemplu nu pot înnopta la hotel”, a explicat primarul din Verl.
