După ce legea care modifică sistemul de plafonare a prețurilor la energie a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial, pe 13 decembrie, parte dintre români au aflat că vor fi nevoiți să depună cereri și declarații pe proprie răspundere ca să nu se trezească, din ianuarie, cu facturi împovărătoare la curent.
Este vorba despre familiile monoparentale, despre cei care au mai mult de 3 copii înscriși la școală sau grădiniță și despre persoanele dependente de aparate care consumă curent. De asemenea, trebuie să depună documente persoanele care au domiciliul diferit de reședință și care nu mai au dreptul la curent plafonat decât pentru unul dintre locurile de consum.
Problema este că nimeni nu înțelege prea bine, la acest moment, ce e de făcut.
În cursul după-amiezii de 4 decembrie, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a postat pe site-ul său modelele de cerere și declarație pe proprie răspundere pe care trebuie să le depună parte dintre români pentru a beneficia, în continuare, de cea mai consistentă plafonare la prețul energiei electrice.
Mai jos regăsiți modelul de cerere și modelul de declarație pe proprie răspundere:
Puteți descărca ambele documente, în format editabil, din partea de jos a ecranului, accesând acest link către site-ul ANRE.
Ai dreptul să depui cerere, dar n-o faci. Cât plătești per kWh
Detalii despre modul în care înțeleg furnizorii legea - din informațiile publice de până acum - a oferit pentru Spotmedia.ro directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Daraban.
„Ceea ce vă spun este înțelegerea noastră, a furnizorilor. Și este o primă lectură, să-i spunem.
Există – pe de o parte – categoriile de consumatori care vor putea depune solicitare: familiile monoparentale, familiile cu peste 3 copii minori care sunt incluși în forme de învățământ și familiile care au un membru dependent de aparate care funcționează cu energie electrică.
Din înțelegerea noastră, dacă acești consumatori depun cerere și declarație, vor beneficia de cea mai mare compensare acordată de lege. Adică vor achita 0,68 lei/KWh.
Dacă nu depun, vor plăti kWh în funcție de pragurile de consum din lege:
- 0,68 lei/kWh dacă au consumat până la 100 kWh,
- 0,80 lei/Kwh pentru cei care consumă 100 - 255 kWh,
- între 1 - 1,3lei kWH pentru cei care depășesc 255 kWh
- 1,3 lei kWh pentru cei care depășesc 300 kWh
Pentru cealaltă categorie de consumatori, care au și domiciliu și reședință, ei au dreptul la energie electrică plafonată la un singur loc de consum. Ei riscă să achite 1,3 lei kWh, din înțelegerea noastră (în situația în care încearcă să păcălească statul și să obțină plafonare pentru mai multe locuri de consum - n.red.)”, a mai spus directorul-executiv al ACUE pentru Spotmedia.ro.
Cum își dă furnizorul seama dacă ai declarat corect sau dacă minți?
„Furnizorul nu are nicio atribuție să verifice dacă ceea ce declară consumatorii cu privire la structura familiei lor, la numărul de copii sau la prezența unei persoane dependente de aparate care consumă curent.
Sarcina verificării îi revine statului.
Dar la decontare, furnizorul este cel care riscă să aibă probleme. S-a întâmplat la aplicarea schemei pentru persoane juridice stabilite prin OUG 118/2021, în cazul unor persoane juridice.
Statul a cerut furnizorului să aplice imediat beneficiul consumatorului și să-i furnizeze curent, urmând să își recupereze banii. Ulterior, când s-au constatat neconcordanțe la consumatorul persoană juridică, statul i-a spus furnizorului că nu îi face decont și îl lasă să își recupereze paguba de la consumator.
Or, într-o astfel de situație, furnizorul nu are nicio vină și nici nu ar trebui obligat să se descurce singur și să se îndrepte împotriva consumatorului”, a explicat directorul executiv al ACUE pentru Spotmedia.ro.
Neclară este și situația în cazul persoanelor care dețin mai multe imobile și au domiciliu într-unul singur.
Potrivit legii, consumatorul care are o proprietate, dar locuiește legal în altă parte are dreptul la curent cu preț plafonat doar într-unul dintre aceste imobile. Și trebuie să precizeze singur în care dintre imobile să i se furnizeze electricitatea cu preț plafonat.
Întrebarea este: cum știe furnizorul că acel consumator nu cere curent plafonat, concomitent, la fiecare dintre proprietățile sale?
Există și aici 2 situații. Și în niciuna dintre ele nu e foarte clar ce urmează să se întâmple.
„Pe de o parte, este o problemă privind reședința. Ea este indicată printr-un sticker aplicat pe spatele cărții de identitate. Or, furnizorul de energie electrică, la contractare, nu solicită decât o copie față a cărții de identitate.
Înțeleg că ANRE lucrează la un sistem și că pe acea platformă care permite schimbarea furnizorului s-ar putea, cu ajutorul CNP-ului consumatorului, să se stabilească pentru câte locuri de consum solicită acesta curent electric. Și să se stabilească, în mod clar, dacă există neconcordanțe.
Ar fi nevoie de o încrucișare a informațiilor. Dar ne-am strădui și să spunem că am reuși să identificăm informațiile.
Aceasta este, însă, doar prima situație, în care consumatorul are același furnizor de energie pentru toate proprietățile sale și pentru reședință.
Dacă are furnizori diferiți la fiecare, aceștia nu își vor putea încrucișa și compara bazele de date între ei. Și deci nu va fi posibil ca un furnizor să știe că și alții îi dau respectivului consumator energie electrică la preț plafonat”, a mai explicat Daniela Daraban pentru Spotmedia.ro.
Probleme riscă să apară și în cazul în care proprietarul mai multor apartamente pe care le închiriază alege să îi lase pe chiriași să își facă, fiecare, contract de curent. În cazul în care aceștia pleacă fără să plătească facturile, sarcina de a achita i-ar reveni, în ultimă instanță, proprietarului apartamentelor. Ar plăti acesta curentul la preț plafonat pentru toate apartamentele pe care le deține și din care i-au plecat chiriașii rău-platnici (pentru a evita deconectarea, spre exemplu)?
Ce spune ANRE: Peste 90% dintre consumatori nu vor fi obligați să depună cereri și declarații
Vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, a dat detalii privind aplicarea acestor proceduri pentru Digi24.
Bege a spus că peste 90% dintre consumatori nu vor fi obligați să depună cerere, pentru că oricum se încadrează îl plafoanele de consum și, pe cale de consecință, beneficiază de plafonarea cea mai avantajoasă.
Potrivit vicepreședintelui ANRE, furnizorul identifică locul de consum potrivit documentelor pe care le are. Și pentru acea adresă - și doar pentru aceea - îi acordă preț plafonat la curent consumatorului. Dacă însă acel consumator nu e de acord și vrea curent plafonat la o adresă unică, alta decât cea din documentul de identitate pe care i l-a dat furnizorului - atunci trebuie să facă cerere.
Dumitru Chisăliță: Soluția problemelor poate veni prin altă OUG
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) Dumitru Chisaliță spune că, în mod evident, la acest moment un consumator care are furnizori diferiți la locuri de consum diferite nu poate fi depistat de furnizor.
În consecință, soluția ar putea fi o nouă ordonanță de urgență a Guvernului. Una dintre soluții ar fi ca, prin intermediul acestei noi OUG, să permită accesul ANRE la toate contractele încheiate de furnizori cu consumatorii casnici. Într-o astfel de situație, ANRE ar urma să întocmească o situație și să-i comunice fiecărui furnizor o listă cu consumatorii care au un singur contract și un singur loc de consum și care nu sunt obligați să depună cerere și declarație.
Spotmedia.ro va urmări ultimele modificări, va continua dialogul cu specialiștii din domeniu și vă va ține la curent.