Laur Neagu, cofondatorul Academiei „Te fac programator”: Du-te la serviciu, iar seara, după ce s-a culcat copilul, învață! Află dacă ești făcut pentru meseria asta!

Laur Neagu, cofondatorul Academiei „Te fac programator”: Du-te la serviciu, iar seara, după ce s-a culcat copilul, învață! Află dacă ești făcut pentru meseria asta!

Dacă îți dorești suficient de mult și dacă muncești din greu, poți deveni programator bun, la orice vârstă. Chiar și în prag de pensie. Nu contează că n-ai făcut informatică la școală sau că n-ai fost printre primii din clasă la matematică.

Dar contează să găsești profesori buni, care să aibă răbdare cu tine și să te ajute să înțelegi cum să te pregătești pentru această meserie a viitorului, a explicat, la Digital Shift, Laur Neagu, asistent universitar și co-fondator al Academiei „Te fac programator”.

Laur Neagu este inginer cu doctorat în inteligență artificială. E asistent universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București. Iar în 2019 - alături de alți 3 colegi - a fondat Academia „Te fac programator”.

E, de fapt, un curs de programare organizat pe module care durează un an.

„Te fac programator” nu e o fabrică de diplome - spune Laur Neagu - ci un program cu dificultate considerabilă, pe care doar 10-15% dintre cursanți ajung să îl termine.

Dar absolvenților - așa puțini câți sunt - „Te fac programator” le deschide calea spre un interviu de angajare la companii mari, cum ar fi Endava, BCR, Capgemini sau FIS (care scrie cod pentru ING Bank). Nu e o garanție a unui job. Dar e o oportunitate pentru absolvent să stea față în față de angajatorul și să-i arate ce știe.

Despre ce, cum și în cât timp învață cursanții Academiei „Te fac programator” poți afla ascultând integral interviul de podcast realizat de Gabriel Kolbay cu Laur Neagu, co-fondatorul Academiei „Te fac Programator”.

Mai jos găsiți câteva declarații ale lui Laur Neagu, la Digital Shift:

Când te poți gândi că ai șanse să înveți programare? Trebuie să știi ceva dinainte, poate matematică sau altceva?

(de mai min 4:01) Pentru a învăța programare, eu cred că trebuie să ai o bază analitică bună, să fii o persoană care este în stare să gândească de la un imput la un output, să rezolve probleme. Eu cred că e, totuși, și ceva nativ, ceva genetic în direcția asta, dar se poate învăța.

Așadar, în cadrul cursurilor noastre nu cerem să ai un anumit nivel la matematică, spre exemplu.

Noi deschidem ușile oricui este dornic să vadă ce implică meseria asta.

De-a lungul cursului nostru vei avea niște examene, niște evaluări pe care va trebui să le treci pentru a merge mai departe.

Dar pentru început oricine poate veni să vadă. Scopul nostru este ca oricine vine la programul nostru la final să spună: este pentru mine sau nu este pentru mine. Adică măcar pentru oamenii care-s curioși. Și poate că n-au intrat într-un proces de admitere la o facultate de profil sau poate nu au încercat nimic în direcția asta. Măcar să vadă dacă e pentru ei sau nu.

Cum e cursul? Ce înveți?

(de la min 5:25) La noi, structura e următoarea. Primul modul la care te înscrii este cel de începători.

Se fac 4 ore de curs pe săptămână. Din cele 4 ore, jumătate din timp îl alocăm părții teoretice, unde avem un trainer din cadrul Academiei, care vine și expune noțiuni.

Celelalte 2 ore sunt alocate pentru aplicații. La modulul de începători, pornim, de exemplu, despre ce înseamnă. Pornim de la ce înseamnă un tip de date, cum se reprezintă o informație, cum ar fi numele sau vârsta unei persoane.

Putem să-ți facem un început de carte de identitate, să zic, în care tu poți, în online, în digital, să-ți reprezinți informațiile respective și să le stochezi. Și apoi evoluăm. Evident, ne mutăm și zona de algoritm, care este necesară în momentul în care vrei să rezolvi probleme mai complexe. Deci așa este modul structurat: 3 luni, câte 4 ore de curs pe săptămână cu noi, la care se adaugă încă 4 ore de lucru acasă.

Avem cursurile programate în weekend sau seara, ca să fie în afara programului de lucru.

Formatul nostru e simplu: muncește și, în paralel, după muncă, sâmbăta, în weekend, după ce termini serviciul și după ce se culcă copilul, lucrează la programare. Fă efectiv temele pe care ți le dăm noi.

Deci înveți limbaje de programare?

(de la min 7:40) Eu spun că învățăm paradigme.

Sunt 4 module de câte 3 luni. Și în fiecare modul prezintă o paradigmă.

Modulul 1 studiază paradigma procedurală. E cea pe care o fac elevii la liceu sau studenții, în anul I de facultate.

Modulul II e despre programare orientată pe obiecte. E transpunerea vieții reale în programare. Vom învăța să modelăm un sistem bancar.

Modulul 3 merge pe programare multithreading. Și învățăm limbajul Python aici. Și învățăm ce înseamnă fire de execuție. În momentul în care site-ul tău pornește, în paralel se execută anumite operațiuni. La început, poate că ție îți afișează doar o iconiță de loading. Dar în paralel se execută pe un alt thread niște operațiuni care sunt apoi aduse în partea de interfață.

Iar în modulul 4 învățăm partea de baze de date și testare automată. Așa se încheie anul de programare.

Deci aș spune că învățăm aici paradigme, nu limbaje. Deși învățăm, practic, în limbaje, paradigma contează.

Programatorii nu trebuie să fie persoane care știu neapărat un limbaj, ci care știu bazele și reușesc să se adapteze. Limbajele apar poate câte unul în fiecare lună. Având în vedere că trecerea este așa de rapidă, este bine să înțelegi bazele pentru că ele nu se schimbă. Sunt aceleași din anii '70.

Am auzit mulți oameni care spun „Nu poți face un programator într-un an”. Alții încep de la grădiniță și abia ajung, după facultate, la un post de junior developer. Cu perspective bune, firește. Sunt programatorii pe care îi formezi la cursuri mai slabi decât cei care au un parcurs început din copilărie și care au trecut prin facultate?

(de la min 20:11) N-aș spune asta. Depinde foarte mult de oameni. Mi s-a mai adresat întrebarea asta. Și răspunsul meu poate părea dur: Vino să-i vezi pe ai noștri (înainte să spui că nu se poate - n.red.!).

Putem face o conferință, să-i cunoști. Ți-i pot prezenta. Sunt oameni care au lucrat în alte domenii, care n-au avut nicio tangență cu programarea și care totuși au reușit.

Sunt unele cazuri pe care eu le numesc extreme. Spre exemplu, am avut la Pitești un cursant de 35 de ani. Foarte rebel, n-a vrut să meargă la facultate. Era lucrător comercial și avea doar diplomă de bacalaureat.

Dar s-a străduit și acum lucrează ca mid developer la Endava.

Am avut inginer de 55 de ani care lucra cu hardware, cu cablaje. A venit la cursurile noastre și acum e programator. El ar fi cel mai vârstnic cursant de până acum.

Dar aveam acum o cursantă din Constanța care are cam 60 de ani. E arhivar la muzeu și e de 7 luni și jumătate la curs. Eu cred că va fi programator.

Cum să îți alegi o școală bună la care să înveți programare?

(de la min 27:58) Păi aici, un prim lucru la care aș fi atent: sunt academii sau cursuri care îți promit că poți să înveți într-o lună sau în 3 luni, cu un program full-time. Bun, poate că ești student acum și chiar ai timpul necesar și vrei să-l aloci.

Dar eu cred că nu este cel mai bun mod de a învăța. Părerea mea este că, pentru a putea începe în programare, ai nevoie de un timp de „settle the information”. Un timp în care toate informațiile astea să se așeze.

Este o teorie pe care o am eu. Așa am învățat-o eu în școală și așa cred că trebuie să fie.

La fel, nu cred că ar trebui să începi prin a învăța Python pentru că toată lumea face asta. Sau - chiar dacă Java este foarte atractiv ca limbaj, chiar dacă este cel mai folosit în momentul ăsta și este foarte cunoscut, nu cred că trebuie să începi de acolo. La fel, este o credință a mea.

Unde asculți Digital Shift

Te poți abona la podcastul Digital Shift în SpotifyApple PodcastsGoogle PodcastsSoundCloudStitcherAnchor, Player FMPocket CastsRadioPublicCastbox.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇