Urmează o iarnă lungă în București, cu multe conducte de termoficare sparte și cu calorifere care riscă să rămâne reci, zile la rând.
Așa că bucureștenii care nu vor să trăiască în frig, în perioada imediat următoare, ar trebui să găsească soluții proprii pentru a-și încălzi locuințele, măcar în situațiile limită, când afară e frig și caloriferele nu se încălzesc deloc.
SpotMedia.ro vă arată pe larg ce dispozitive de încălzire puteți cumpăra online, cum să le alegeți pe cele mai potrivite și cât vă costă să le folosiți.
Caloriferele branșate la sistemul centralizat de termoficare se înfierbântă doar atunci când prin ele circulă apă fierbinte din rețea. Din păcate – când sunt avarii, iar apa din rețea nu e suficient de caldă - caloriferele rămân reci-sloi și nu ne sunt de niciun folos.
În astfel de cazuri ne-ar putea fi utile caloriferele electrice. Acestea funcționează după un principiu diferit. Mai exact, au o rezistență care – atunci când caloriferul este alimentat la priză – se încălzește și înfierbântă uleiul din interiorul caloriferului. Iar acea căldură se transferă de la ulei la suprafața caloriferului și apoi mai departe, în încăpere.
Un dezavantaj al caloriferului electric este că uleiul din interior se încălzește lent. Așa că elemenții nu vor dogori imediat ce ați alimentat caloriferul la priză.
Pe de altă parte, același ulei se și răcește destul de încet. Iar asta e bine, pentru că, în acest fel, caloriferul va mai da căldură o vreme și după ce l-ați scos din priză.
Întrebarea este: cum să alegem caloriferul electric de care avem nevoie?
Pe Internet găsim de toate felurile, cu prețuri care încep de pe la 100 de lei și ajung până la circa 800 de lei.
Unele calorifere sunt simple. Altele au ventilator, ca să disipe în încăpere aerul pe care l-au încălzit. În plus, găsim și modele cu plăci ceramice (care păstrează mai mult căldura) sau cu umidificator, care să nu lase aerul încălzit să se usuce prea tare.
Ei bine, înainte să dăm banii, important ar fi să ne dăm seama că astfel de caracteristici – deși pot fi utile și ne pot crește confortul – nu sunt cele mai importante în alegerea unui calorifer electric.
De fapt, cel mai mult contează puterea caloriferului de a încălzi. Fără această putere, indiferent ce altceva ar face caloriferul, în cameră tot frig va fi!
Cum alegem caloriferul în funcție de puterea sa
Puterea caloriferelor electrice este trecută in specificațiile tehnice în mii de Wați. Miile de Wați se mai numesc și kilowați (kW). Cu alte cuvinte, e același lucru când spunem că un calorifer are putere de 2.000 de Wați sau de 2 kW.
Pe Internet am găsit calorifere electrice a căror putere variază între 0,7kW și vreo 2,5 kW.
Pe care să-l alegem? Putem să ne dăm seama printr-un scurt calcul simplu.
Înainte de toate, aflăm ce volum de aer avem de încălzit într-o încăpere, înmulțind lungimea cu lățimea și cu înălțimea camerei. Obținem un număr care arată câți metri cubi de aer trebuie încălziți.
Trebuie să ținem cont și de faptul că din încăperea noastră parte din căldură se va pierde prin pereți și pe la ferestre. Cum facem asta? Înmulțim volumul de aer pe care tocmai am calculat că trebuie să-l încălzim cu un ”coeficient caloric al încăperii”. Specialiștii au stabilit că valoarea acestui coeficient este de circa 50, pentru o cameră dintr-o scară de bloc izolată termic.
Și calculul nostru e aproape gata. O singură problemă mai avem: volumul de aer de încălzit e măsurat în metri cubi. Iar coeficientul caloric e în kilocalorii pe metri cubi. Dar puterea caloriferului e în Wați. Cum le potrivim?
Și asta e foarte simplu. Înmulțim volumul de aer de încălzit și coeficientul caloric al încăperii cu un factor de corecție cu valoarea fixă de 1.163 (care dă raportul dintre kilocalorii per metru cub și Wați). Și astfel aflăm ce putere radiantă (de a încălzi camera – n.red.) trebuie să aibă caloriferul noastru electric.
Concret, să presupunem că vrem să încălzim o sufragerie lungă de 5 metri, lată de 4 metri și înaltă de 2,5 metri. Iată cum calculăm de câtă putere avem nevoie:
P (puterea radiantă a caloriferului) = volumul de aer din cameră (5m x 4m x 2,5m) x coeficientul caloric al camerei (50 kcal/metru cub) x coeficientul de corecție (1.163) = 2,9 kW.
Cu alte cuvinte, ca să ne încălzim camera avem nevoie de unul sau de mai multe calorifere care împreună să aibă puterea de 2.9 kW.
Poate vă întrebați și cât curent consumă un calorifer electric. Ei bine, producătorul nu vă spune asta, ci doar câtă putere are caloriferul electric.
Dar puterea – să spunem 2.000 Wați (2 kW) este, de fapt, consumul pe oră al coloriferului folosit la intensitate maximă.
Dacă dispozitivul are trepte de putere și îl puteți folosi și la capaciatte mai mică – să spunem la jumătate, adică la numai 1.000 de W (1 kW) - atunci consumul caloriferului va fi de 1 kW pe oră.
Convectoare, aeroterme sau panouri radiante? Care e diferența și cât ne costă fiecare
Convectorul seamănă cu un calorifer electric, dar funcționează pe un alt principiu.
Mai exact, aerul încălzit în interiorul convectorului (cu ajutorul unor rezistențe alimentate la curent – n.red.) se ridică spre tavanul încăperii. Iar locul în convector este ocupat de o altă masă de aer care, după ce se încălzește, se ridică de asemenea, spre tavan.
Iar procesul se tot repetă până când se încălzește întregul volum de aer din cameră. Evident, dacă și convectorul are suficientă putere.
Prețurile convectoarelor pornesc 120 de lei și ajung la peste 1.300 de lei.
Cele mai slabe convectoare pe care le-am găsit online au putere de 450 de Wați (0,45 kW), iar cele mai puternice ajung la 2.200 de Wați (2,2 kW).
Aeroterma este un dispozitiv care, alimentat la priză, încălzește aerul cu ajutorul unei rezistențe și apoi îl disipează cu un ventilator.
Puterea aerotermelor pe care le-am găsit de cumpărat online variază între 2.000 Wați (2 kW) și 9.000 Wați (9 kW). Prețurile încep de la 43 de lei și ajung la aproape 1.000 de lei.
Avantajul aerotermelor e că sunt relativ ușoare și se pot deplasa facil. Dezavantajul este că ventilatorul face un zgomot de intensitate redusă, dar care riscă să devină deranjant, mai ales noaptea.
Radiatorul cu halogen. Scopul lui nu e să încălzească aerul din încăpere, ci obiectele către care este îndreptat. Asta înseamnă că îl puteți orienta să bată spre locul în care stați, ca să vă încălzească.
Spre deosebire de un calorifer electric, spre exemplu, radiatorul cu elemente care conțin halogen se încălzește repede.
Dezavantajul este că nu poate încălzi decât persoanele sau obiectele din fața sa. Iar asta înseamnă că o cameră mare ar rămâne, în bună parte, friguroasă în afara zonei spre care e orientat radiatorul.
Prețurile radiatoarelor cu halogen pe care le-am găsit noi online pornesc de la 100 de lei.
Puterile radioatoarelor cu halogen varianză între 1.200 Wați (1,2 kW) și 8.000 Wați (8 kW).
Panourile radiante. Sunt alimentate la curent și încălzesc corpurile dintr-o încăpere cu radiații cu infraroșu (care nu sunt nocive pentru sănătatea umană).
Panourile radiante se montează pe pereți sau pe tavan.
Spre deosebire de lămpile cu halogen, au o arie mai mare de acțiune. Iar obiectele încălzite de panourile radiante răspândesc la rândul lor căldură, așa că temperatura crește în întreaga încăpere.
Prețul unui panou pleacă de la circa 250 de lei și poate depăși 3.000 de lei.
Nu ajunge, însă, doar să le cumpărați. Trebuie să vă mai și permiteți să le folosiți.
Puterea celor pe care le-am găsit de vânzare online variază între 2.000 Wați (2 kW) și 3.500 de Wați (3,5kW).
Asta înseamnă că într-o singură oră de utilizare un panou consumă între 2 kW și 3,5 kW. Dacă aveți câte unul în fiecare cameră și fiecare merge măcar 5-6 ore pe noapte, depășiți un consum de 20 de kilowați pe noapte. Așa că într-o lună întreagă s-ar putea să consumați mult mai mult curent electric decât v-ați propus.
Panourile radiante sunt decorate în diverse feluri. Unele arată ca niște panouri de sticlă, altele ca niște tablouri.
Problema este că nu sunt deloc mobile. Odată montate, nu se mai pot da jos decât cu destulă muncă. Așa că nu sunt cea mai practică soluție dacă sperați că totuți se vor mai încălzi din când în când și caloriferele branșate la rețeaua termoenergetică.
În concluzie, mijloace alternative de încălzire a locuinței găsiți de cumpărat din belșug. Problema este că trebuie să dați bani pe ele și să plătiți și pentru un consum destul de mare de curent.
Dar cum nu se știe câte ierni cu conducte sparte și calorifere reci ne mai așteaptă, dispozitivele descrise în acest text sunt soluții la care merită să vă gândiți.
Citește și:
București 2020: Ce soluții au oamenii care îngheață de frig în apartamente și fac duș cu ibricul