Administrația Trump a solicitat statului insular Palau, situat în Pacific, să accepte solicitanți de azil aflați în prezent în Statele Unite, în contextul unei politici mai ample de deportare a migranților către țări terțe.
Palau, o țară cu aproximativ 18.000 de locuitori situată la est de Filipine, analizează un proiect de acord prin care să accepte cetățeni din state terțe, care „pot solicita protecție și se opun returnării în țara de origine”. Proiectul de acord nu precizează câte persoane ar urma să fie relocate și nici ce beneficii ar primi Palau în schimb.
„Ambele părți vor ține cont de cererile cetățenilor unei a treia țări privind azilul, protecția refugiaților sau o formă echivalentă de protecție temporară”, se arată în proiectul consultat de The Guardian. „Guvernul Statelor Unite ale Americii nu va transfera minori neînsoțiți în baza acestui acord”, se mai precizează în proiect.
O scrisoare a președintelui din Palau, Surangel Whipps Jr, confirmă că propunerea este deocamdată în stadiu preliminar și va fi supusă negocierilor.
Parte a unei strategii mai ample
Solicitarea către Palau este cea mai recentă inițiativă a administrației Trump de a transfera migranți către țări care nu sunt cele de origine. O decizie a Curții Supreme din iunie a deschis calea pentru astfel de transferuri. SUA au început deja relocarea unor migranți în țări precum Sudanul de Sud și Eswatini.
Doris Meissner, fost comisar la Serviciul pentru Imigrație și Naturalizare din SUA, care lucrează în prezent la Migration Policy Institute, afirmă că acest proiect „reflectă cereri similare trimise de administrația Trump către zeci de alte țări”.
„Pentru că cele mai multe dintre aceste țări sunt mici, îndepărtate și necunoscute pentru majoritatea americanilor, motivul acestor acțiuni este în primul rând acela de a amplifica frica în comunitățile de imigranți din SUA privind posibilitatea de a fi trimiși în locuri îndepărtate, unde nu au nicio legătură familială”, explică Meissner.
Palau nu este semnatar al Convenției ONU privind refugiații
Spre deosebire de SUA, Palau nu a semnat Convenția ONU pentru Refugiați, care impune obligații legale privind protejarea celor persecutați. În acest context, proiectul de acord prevede că Palau va acționa „în conformitate cu propria constituție și cu principiile sale umanitare fundamentale”.
Săptămâna trecută, președintele din Palau a convocat o ședință pentru a discuta cererea SUA. Într-un comunicat emis după întâlnire, biroul președintelui a precizat că liderii „au reiterat parteneriatul de lungă durată cu Statele Unite”, dar este nevoie de mai multe informații „înainte de luarea unei decizii”.
Prioritate pentru Washington
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a declarat că este „o prioritate majoră” punerea în aplicare a politicilor de imigrație ale administrației Trump.
„În anumite cazuri, vom colabora cu alte state pentru a facilita îndepărtarea din SUA a cetățenilor unor țări terțe care solicită azil sau alte forme de protecție în Statele Unite”, a precizat oficialul. „Colaborarea continuă cu guvernele străine este esențială pentru descurajarea migrației ilegale și în masă și pentru securizarea granițelor noastre.”
Presiuni economice asupra Palau
Palau are o relație strânsă cu Statele Unite printr-un acord denumit Pactul de Liberă Asociere (Cofa), care asigură țării milioane de dolari anual sub formă de ajutor și sprijin bugetar. În 2023, fondurile Cofa au reprezentat circa 30% din veniturile guvernamentale ale Palau. Această dependență economică ar putea pune presiune pe liderii locali să accepte înțelegerea, atrage atenția analista Camilla Pohle.
„Pactul oferă Palau mult sprijin financiar, iar sub administraţia Trump există multă incertitudine privind ce ar putea fi eliminat”, spune Pohle, fostă analistă la US Institute of Peace, instituție care a suferit reduceri bugetare.
„Un astfel de acord nu aduce niciun beneficiu material Palau și, dacă va fi acceptat, va fi practic sub constrângere, din teama că un refuz ar atrage consecințe negative”, adaugă ea.
Repercusiuni geopolitice
Pohle avertizează că această cerere, combinată cu decizia administrației Trump de a se retrage din angajamentele climatice - o prioritate pentru statele din Pacific -, va avea efecte geopolitice pe termen lung.
„Această politică dăunează profund strategiei americane în Pacific, iar China va putea profita cu ușurință de pe urma ei. SUA cer ce vor, dar nu oferă aproape nimic în schimb”, susține Pohle.
Nu este prima oară când Palau este implicată într-un astfel de acord. În 2009, statul insular a acceptat relocarea a 17 musulmani chinezi (uiguri) reținuți la Guantánamo Bay.
G.P.