De la jumătatea lunii februarie au început lucrările la blocul de pe Strada Blănari 14, prima clădire care a intrat în consolidare în mandatul de primar general al lui Nicușor Dan.
Am vizitat șantierul în dimineața zilei de joi, 11 mai. Și vă spunem astăzi cine, cum și la ce costuri lucrează acolo, dar și ce urmează să se întâmple pe șantier, în lunile care vin.
Blănari 14: un han vechi, un club celebru și un bloc cu bulină roșie, ignorate timp de 25 de ani
Pe Strada Blănari nr 14 a fost un han construit în secolul al XIX-lea. Din structura lui au mai rămas până astăzi doar niște ziduri din cărămidă roșie, niște bolți aflate la subsol și o zonă de curte interioară.
În jurul vestigiilor, între anii 1934 - 1937 s-a construit un bloc cu 5 etaje. Are spații comerciale la parter și 39 de apartamente.
Toate spațiile sunt private.
În subsol - în zona unde se află zidurile fostului han - a funcționat restaurantul Teatrului Godot (care își desfășura activitatea deasupra respectivei zonei de masă, la parterul blocului). Iar într-o altă parte a subsolului a fost celebrul Club A.
Întreg ansamblul de pe Blănari 14 este acum monument istoric.
Încă din 1993, un expert a stabilit că blocul de Strada Blănari 14 are probleme structurale majore. Așa că l-a încadrat în clasa I de risc seismic, cu potențial de prăbușire la un seism cu magnitudine mare. Peste ani, alți experți au considerat că situația nu e atât de gravă. Dar până la urmă s-a revenit la „diagnosticul” inițial, iar clădirea s-a ales din nou cu bulina roșie.
Proprietarii ar fi trebuit să-l consolideze. Dar n-au făcut-o, din mai multe motive.
Înainte de toate, lucrările sunt scumpe. Consolidarea unei locuințe ar putea să coste aproape cât una nouă. Iar lucrările se fac doar dacă toți proprietarii vor și pot să plătească.
Un alt motiv este că într-o clădire în curs de consolidare nu se poate locui. În consecință, oamenii ar fi fost nevoiți să se mute de acasă pentru o perioadă de cel puțin 1-2 ani.
Așa că singura șansă la consolidare a rămas sprijinul Primăriei Municipiului București (PMB), care să se ocupe de toate și să își recupereze apoi parte sau toți banii cheltuiți de la proprietarii apartamentelor și spațiilor comerciale de pe Strada Blănari 14.
Din păcate, PMB a avut nevoie de un sfert de secol ca să acorde atenție blocului.
În 2018 - adică după exact 25 de ani de la momentul în care blocul și-a primit bulina roșie - Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a explicat pentru reporterul spotmedia.ro că încerca să-i convingă pe proprietarii de spații comerciale și pe locatarii din cele 39 de apartamente să accepte consolidarea.
În cele din urmă, oamenii au acceptat să se mute în locuințe de necesitate (aflate în Turnurile Gemene din Piața Națiunile Unite și pe care PMB le pune la dispoziției fără să ceară chirie). Iar proprietarii spațiilor comerciale au acceptat că nu le vor mai putea folosi și nu vor mai face niciun ban de pe urma lor, până la finalizarea lucrărilor.
Primii pași: birocrație și răbdare
AMCCRS spune că bună parte dintr-un proces de consolidare e reprezentat de pregătirea documentației. Durează mult, dar e important ca actele să fie făcute cum trebuie pentru reducerea numărului de situații neprevăzute care ar putea apărea, odată ce încep lucrările.
„Aveam, din 2018, Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (e un fel de studiu de fezabilitate, dar nu pentru lucrări noi, ci pentru reparații - n.red.).
În 2019, am demarat procedura de achiziție de servicii pentru elaborare de DTAC (documentație tehnică pentru obținerea autorizației de construite (DTAC) și proiect tehnic (PT).
Procedura de achiziție a durat destul de mult.
Iar în iulie 2020 am semnat contractul de proiectare și execuție cu Asocierea Manelli Impresa SRL (constructor - n.red.) și Interactive Design SRL (proiectant - n.red).
Și certificatul de urbanism a ieșit destul de greu. Iar ultimul aviz a ieșit abia în februarie 2022. Cel mai greu a fost eliberat avizul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (eliberat în circa 9 luni de la solicitare - n.red.).
Autorizația de construire (pe care o eliberează PMB în baza avizelor - n.red.) a fost emisă abia în luna august 2022.
Am dat ordinul de începere pentru proiectare.
Iar în februarie 2023 s-a dat și ordinul de începere pentru lucrări”, a declarat pentru spotmedia.ro Iulia Mihăilescu, responsabilul tehnic pentru proiect din cadrul AMCCRS.
Ce lucrări au început
În graficul de lucrări consultat de spotmedia.ro, luna februarie 2023 a fost una destinată organizării de șantier. E o perioadă în care muncitorii își aduc utilajele, își pregătesc spații de depozitare și vestiare etc.
Apoi, a fost nevoie de curățenie. Parte dintre proprietari au lăsat în urmă tot soiul de lucruri. Unele mici. Altele mari, cum ar fi mobilă veche și stricată pe care nu s-au mai obosit să o ducă la gunoi.
Și în cele din urmă - după ce au terminat cu pregătirea - muncitorii au început demolările.
Joi dimineață, într-o parte a subsolului, mai mulți muncitori spărgeau straturile tencuite peste zidurile vechi, din cărămidă roșie, ale fostului han.
Chiar înainte să coborâm, duduiala uneltelor pneumatice se oprește. Doar câteva minute, cât să putem coborî și vizita și să ne înțelegem om cu om.
Becurile instalației improvizate, de șantier, luminează difuz printr-un strat de praf, în primele clipe. Apoi, pe măsură ce trece timpul, praful începe să se așeze.
„Aici vedeți ce a rămas din hanul de la jumătatea secolului al XIX-lea (...) Tot din acest han a mai rămas peristilul din curtea interioară. Deși e posibil ca unele dintre acele coloane să fi fost adăugate ulterior, pentru că au o altă arhitectură. Dacă vă uitați la ele, veți vedea că nu sunt toate la fel.
Acestea sunt lucrări care se vor proteja.
Pentru han nu sunt prevăzute lucrări de intervenție pe partea de structură. Se dorește să rămână zidărie aparentă. E un element considerat ca având valoare arhitecturală, în studiul istoric.
Chiar dacă ce a rămas din han e, în mare parte, la subsol, blocul de deasupra nu se sprijină pe această structură.
Blocul este construit pe exteriorul hanului. Doar în cealaltă parte de subsol, unde a fost Club A, când au construit blocul, au trecut, totuși, cu niște stâlpi. Probabil n-au putut ocoli această soluție”, ne explică inginerul Andrei Tudor, reprezentantul proiectantului, Interactive Design SRL.
Un reprezentant al constructorului Manelli Impresa SRL spune că aici urmează să se facă foraje astfel încât inginerii să poată stabili ce soluții să injecteze în ziduri pentru a le feri de infiltrații.
Practic, această parte a subsolului va fi restaurată, dar nu necesită lucrări la structură.
În sala de deasupra - cea în care a funcționat Teatrul Godot până în anul 2018 - se vor face, însă, și intervenții la structură, pentru consolidare. Pe o grindă de la partea superioară a încăperii se sprijină parte din bloc.
Specialiștii ne spun că se va folosi un cadru metalic pentru consolidarea grinzii. Alte elemente din metal se vor folosi și la cămășuirea exterioară a clădirii. Doar că, la finalul lucrării, ele nu vor mai fi vizibile.
Cât vorbim, zarva din subsol a reînceput. Din spațiul pe care l-am lăsat în urmă cu numai câteva minute se înalță nori de praf înecăcios. Și muncitorii urcă cu roabe, ca să scoată din subsol materialul pe care-l sparg de pe pereți.
Club A, consolidat și renovat
Printr-o altă intrare, coborâm în zona de subsol în care a funcționat Club A.
Aici nu e praf, încă. Dar e umezeală.
Chiar deasupra este curtea interioară, cu peristilul, adică șirul de coloane care trebuie păstrate.
Inginerii spun că, probabil, sifoanele de pardoseală din curte n-au funcționat. Iar apa s-a scurs în subsol și s-a îmbibat, în ani, în materialele cu care erau izolați pereții. Așa a tras cărămida o umezeală de care nu se scapă ușor.
Aici se vor cămășui stâlpii de rezistență. Această cămășuire presupune aplicarea unui strat de beton armat la exterior. Fierul din structura suplimentară aplicată se leagă de fierul din stâlp.
În rest, se va face reabilitare.
ȘI tot de aici, în fostul Club A, începe ceea ce atât proiectantul, cât și constructorul consideră adevărata provocare a șantierului.
Se sparge plafonul și se toarnă unul nou
Parte din plafonul Club A este pardoseala curții interioare pe care o delimitează peristilul. Coloanele trebuie păstrate, dar placa din jurul lor va trebui spartă integral și apoi turnată din nou.
Inginerul Mihai Ganea de la Manelli Impresa SRL spune că - dacă privim din curtea interioară - placa se va sparge până la pereții blocului - prin jurul stâlpilor care trebuie să rămână pe poziții.
Apoi se va crea o structură de metal și lemn care va susține viitorul plafon (al Club A și viitoarea pardoseală a curții interioare).
E o parte a lucrării pe care atât proiectantul, cât și constructorul o consideră dificilă.
Cum se vor consolida apartamentele
Peristilul susține ceea ce inginerii numesc „cursantă”. E un fel de terasă care înconjoară, pe interior, tot blocul.
Unii proprietari au închis porțiuni din această terasă, fie pentru a-și face magazii, fie pentru a-și extinde bucătăriile.
„În partea de studiu istoric au fost identificate aceste construcții și au fost numite «de tip parazit». Și s-a impus eliminarea lor.
Această cursantă ar trebui să facă legătura între toate apartamentele. Și așa va rămâne, la final”, spune inginerul Adrian Tudor.
Acum, întreaga clădire are un aspect îmbătrânit.
E murdară și pe dinăuntru și pe dinafară. E unsuroasă, afumată și prăfuită, cu mirosul care nu te îmbie să rămâi.
Dar, pe măsură că șantierul avansează, va căpăta și rezistență la cutremur, dar și o nouă față.
La exterior, pereții vor fi cămășuiți, de jos în sus, cu un strat continuu de beton armat. Fierul din cămășuială se va prinde în structura peretelui. Un strat similar de cămășuială se va aplica, etaj cu etaj, tot de jos în sus, și pe interiorul pereților.
La finalul lucrărilor de consolidare, se vor reface instalațiile și finisajele. Nu se vor mai monta centrale individuale de apartament, ci două centrale mari care vor deservi tot blocul.
Sunt uși pe care constructorul vrea să le păstreze. Dar mai întâi va trebui să le restaureze, din cauză că au fost avariate de oameni care au invadat clădirea între momentul în care proprietarii au plecat și cel în care constructorul a preluat blocul și a început să-l păzească.
Tâmplăria exterioară va fi înlocuită integral. Există puține elemente care prezintă interes, cum ar fi gratia din imaginea de mai jos, care e posibil să dateze de la construcția blocului.
Se înlocuiește acoperișul
Înainte să înceapă lucrul în apartamente, muncitorii repară acoperișul. Au scos straturi de carton asfaltat, apoi tabla. Iar acum scot molozul și parte din structura de lemn.
De la infiltrații, acoperișul s-a îmbibat cu apă în timp, așa că acum are porțiuni șubrede.
E pe drum lemnul din care muncitorii vor construi o șarpantă nouă. Ulterior, podul va fi din nou acoperit cu tablă.
Cât costă și cine plătește
Managerul de proiect, Camelia Nicolae, ne spune că, atunci când au fost de acord cu consolidarea, proprietarii se așteptau să achite totul din buzunar. Între timp, AMCCRS a obținut finanțare nerambursabilă din PNRR pentru mai bine de jumătate din lucrare.
„Pentru lucrările de consolidare, prin PNRR se asigură 500 euro/mp, iar pentru renovarea energetică moderată, 200 euro/mp. Dacă adaugăm și TVA ajungem la circa 800 euro/mp cu tot cu TVA.
E o sumă care nu acoperă întregul cost al lucrărilor, care ajunge pe la 1.300 euro cu TVA.
Întregul spațiu asupra căruia se va interveni, pe Blănari 14, are 3.590 mp.
Dar când au fost de acord cu consolidarea, proprietarii știau că vor suporta integral aceste costuri. Între timp, prin PNRR, se va finanța o parte importantă din lucrare”, ne-a declarat Camelia Nicolae.
Pe 27 aprilie 2023, la solicitarea lui Nicușor Dan, Consiliul General a votat majorarea indicatorilor tehnico-economici ai acestui proiect de la 18,09 milioane lei (valoarea stabilită de Consiliul General în anul 2019) la 30,9 milioane de lei (echivalentul a circa 6,2 milioane de euro). Puteți urmări cum s-a luat decizia în înregistrarea ședinței video, aici (la minutul 1.49.13).
Per total, dacă ar avea de achitat 500 euro/mp, proprietarul unui apartament de 45 mp ar ajunge să plătească o rată de circa 400 lei/lună pentru 25 de ani. E un fel de credit fără dobândă pe care i-l acordă administrația locală proprietarului.
„Mai există aici o posibilitate. Recent au avut loc mai multe schimbări de legislație. Și ca să le aliniem la Legea 212/2022 - care a înlocuit OG 22, fosta lege a consolidărilor - se poate căuta o soluție ca administrația locală să achite integral costurile consolidării, cu condiția ca proprietarul să nu își vândă imobilul consolidat vreme de 25 de ani. Dar e o procedură de urmat și ar fi nevoie de hotărâre de Consiliu General în acest sens”, a precizat Doru Dragomir, responsabil cu comunicarea în cadrul AMCCRS.
Oricum, până la momentul în care proprietarii ar trebui să înceapă să achite partea lor din costul lucrărilor mai e mult.
Șantierul este abia la început. Și dacă nu apar situații neprevăzute, șantierul ar trebui finalizat în 20 de luni, adică la finalul lui 2024.
spotmedia.ro va urmări lucrările și vom reveni cu detalii.
În plus, în edițiile următoare vă spunem și ce alte șantiere de consolidare ar putea începe în acest an, dar și ce se întâmplă cu șantierele pe care Nicușor Dan le-a moștenit de la administrația Gabrielei Firea.
Fotografiile sunt realizate de Alexandru Nistor.