Pe hârtie, Peste Valea Bistrei e un cătun al orașului Câmpeni. În realitate, nimic de aici nu te duce cu gândul la oraș.
E un vârf de munte până la care urcă, pe niște serpentine neasfaltate și abrupte, doar vreo 3 feluri de oameni.
Cel mai puțin rămân prin zonă pasionații de off-road, care se opintesc până sus cu mașinile de teren, ca să se bucure de natură.
Ceva mai mult – adică vreo jumătate de an – stau oamenii care au aici „mutătura”. Adică pământurile cu iarbă grasă pe care-și pasc vacile. Ei urcă, odată cu animalele, în luna mai. Și coboară în octombrie.
Atunci, la jumătatea toamnei, rămân singuri, pe munte, puținii localnici. Și tot atunci începe cu adevărat greu: frigul, ploaia rece și ninsorile care cad în neștire, până când zăpada se așterne grea peste tot. Și face și mai greu drumul până jos.
Emilia Haiduc împlinește 41 de ani de când s-a mutat pe munte.
„Eu sunt din Certege. E acolo, după dealul ăla din față. M-am căsătorit, în 1983, și soțul avea casa asta. Aici ne-am stabilit.
El a fost miner și făcea naveta, la Baia de Arieș.
Eu am rămas acasă, să văd de gospodărie”, a povestit Emilia Haiduc pentru spotmedia.ro.
Casa de care s-a îngrijit femeia, o viață întreagă, arată ireproșabil. Nici fir de praf. Nici urmă de dezordine.
„Am avut 2 fete. Cel mai greu le-a fost în gimnaziu, că n-au avut școală aici, aproape. Și s-au dus la Certege. 2 ore la dus, în fiecare dimineață. Plecau la 6:00 dimineața, peste munte, ca să ajungă la școală la 8:00.
La venit, alte 2 ore pe drum. Iarna, prin zăpadă mare, Abia mergeau. Iar acasă, cu lampa pe masă făceau temele.
Când au crescut, au coborât la Câmpeni, în oraș. Una dintre ele e mai aproape aici de noi. Cealaltă, e mai departe, la Muncelu”, povestește femeia.
Emilia Haiduc încă mai poate să numere pe degete zilele de când are curent în casă, în permanență.
Zeci de ani a avut lampa. Apoi niște panouri solare mici, dar fără capacitatea să stocheze energia. Iar asta însemna că, odată cu venirea serii, tot lampa era de bază. A mai încercat și cu generatoare.
Primul s-a stricat cât ai bate din palme. Al doilea a mers mai bine, dar era mai mult pentru situații de urgență. În cea mai mare parte a timpului avea de ales: lampa sau o beznă cum numai pe munte găsești.
De câteva zile, Asociația Energia Inteligentă (AEI) i-a montat un sistem de panouri solare de 900 W, cu invertor de 3 Kw și 2 baterii de câte 2 Kw. E un sistem de subzistență, dar care-i permite să aibă curent pe toată durata celor 24 de ore.
Lucrările s-au desfășurat ca parte a celei de-a șaptea ediții a programului „Energie pentru Viață”, organizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI). Această ediția a avut loc în județul Alba, unde au fost electrificate 9 clădiri.
„De vreo 20 de ani, doar promisiuni!”
Nu departe de casa Emiliei Haiduc s-au adunat oameni care au „mutătura” pe un munte din apropiere.
Ana Bugariu are 51 de ani. În apropiere, pe muntele Brădeana, o aduceau părinții, vara. Aici și-a luat după ea băiatul, la animale, an de an, cât a fost cald afară.
„De când aveam 10-12 ani, tot aud că ne trage curent aici. Dacă știam, le măsuram eu cu metrul, tot drumul, de jos până la «mutătura» mea.
Îl cheamă Virgil. Are 30 de ani și vine și el, pe munte, la „mutătură”, cu copilul lui de 2 ani.
Am animale. Am făcut facultate de Zootehnie, că am zis să mă dezvolt în domeniul meu. Și tot fără curent stau. Am zis să nu plec în străinătate, cum au făcut ce-i mai mulți de pe la noi. Dar acuma îi înțeleg pe cei care au plecat de ce au făcut-o...”, spune bărbatul.
Cu ei au venit și Elena Coarcheș (51 de ani) și Elena Boancă (56 de ani). Ambele au «mutătura» pe munți din apropiere. Și niciuna nu are curent.
„Am tot cerut de la primărie să ne pună și nouă curent... Ne-o zis că da, că ne pune, că e proiect făcut. Dar mai departe, nu s--a întâmplat nimic. Ce-o fi cu proiectul, ce s-o fi făcut cu el... nu știm”, a povestit Elena Boancă.
Primarul orașului Câmpeni, liberalul Dan Cristian Pașca, a câștigat, la alegerile de pe 9 iunie, al doilea mandat.
A venit la electrificarea unei singure case, la care a participat, pe lângă ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel (tot liberal).
Primarul n-a mai urcat, însă, și până la locul în care-l așteptau oamenii de la «mutăturile» fără curent.
În loc de dinam, panouri solare
La 76 de ani, Silvia Andrei mai scoate lampa doar când îi cerem să ne arate cum lumina casa până acum câteva zile.
În restul timpului, lasă lampa pe raft. Acum are curent electric și e suficient să apese pe întrerupător ca să aprindă lumina în camere și ziua, dar și noaptea.
Se uită lung la oamenii care se învârtesc, cu camere și microfoane, în jurul Ministrului Energiei, Sebastian Burduja.
Zâmbește puțin descumpănită și spune, în șoaptă, mai mult pentru sine: „Apăi ... bine c-ați venit la noi!”.
Soțul, Nicolae Andrei, se uită lung la becul mare din fața casei și se-ntreabă:
”Acuma, treaba e... de unde l-oi stinge. Să-l las aprins toată noaptea?”.
Dar becul e cu senzor și se stinge singur, când omul se îndepărtează câțiva pași.
Au mai încercat și alții să-i tragă curent. La poartă, a rămas o roată de bicicletă cu care cineva a încercat să facă un dinam. N-a funcționat.
Ce urmează
În județul Alba sunt 343 de case fără curent, din care 115 sunt locuite permanent, iar alte 176 doar temporar (sunt cabanele de vară de la «mutăturile» oamenilor). În plus, mai sunt 52 de case părăsite și cărora probabil că nimeni nu va încerca să le dea un nou rost, dacă nu vor fi electrificate.
Informațiile provin din Registrul Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică din România pe care l-a întocmit Asociația Energia Inteligentă (AEI), în colaborare cu Ministerul Energiei. Îl puteți accesa aici.
„În România există, încă, un număr foarte mare de case neelectrificate.
Cu privire la județul Alba, în care s-a desfășurat această a șaptea ediție a programului «Energie pentru viață», în ultimii 7 ani, din totalul caselor fără curent, au fost electrificate doar 16%.
În aceeași perioadă, 45% dintre casele neelectrificate au fost abandonate. Părăsite. Dărâmate.
În casele fără curent rămase, media de vârstă a crescut de la 67 la 76 de ani.
Ce înțelegem analizând aceste date? Că în 10 ani, moartea locuitorilor va rezolva definitiv problema acestor case neelectrificate.
Noi nu ne dorim asta. Vrem să rezolvăm problema electrificării cât acești oameni sunt încă în viață. Să promovăm această regiune. Iar oamenii să se bucure de toată frumusețea de aici”, a declarat președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, inițiatorul acestui program de electrificare.
Mai jos, câteva imagini care descriu frumusețea zonei:
Mai multe detalii despre casele fără curent electric din România puteți afla accesând, aici, registrul întocmit de Asociația Energia Inteligentă.
De asemenea, dintr-un interviu realizat de Sspotmedia.ro cu Dumitru Chisăluță, aici, puteți afla cine are puterea să rezolve problema tuturor caselor fără curent electric și a celor peste 11.600 de români care trăiesc în ele.
Din 2021 până astăzi, cu voluntari, sponsorizări și mult efort din partea membrilor, Asociația Energia Inteligentă (AEI) a reușit să coordoneze electrificarea a peste 50 de locuințe, stâni și cantoane silvice.