Proiectul de lege privind sistemul public de pensii sancţionează salariații și celelalte persoane active, singurii beneficiari reali ai acestei legi fiind actualii pensionari, pentru o perioadă scurtă de timp, susţine Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).
Prevederile legii nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar, acuză BNS.
În pofida declarațiilor sale politice, atrage atenția BNS, „Guvernul este conștient că într-un sistem deja dezechilibrat nu poți majora ieșirile fără să crești și intrările”. „Doar că ne amăgește pe toți cu ceva ce se va întâmpla într-un viitor ce se tot amână”, mai precizează confederația.
Confederația îi va trimite, săptămâna aceasta, comisarului european pentru Muncă şi Drepturi Sociale, Nicolas Schmit, o analiză tehnică a reglementării, cu semnalarea tuturor prevederilor periculoase pentru sustenabilitatea sistemului de pensii și cu amenințările la adresa persoanelor active.
Dumitru Costin a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă o analiză ce conține opt probleme majore pe care le generează proiectul de lege.
- Vârsta de pensionare pentru femei va creşte eşalonat la 65 de ani până în 2035.
- În noua lege se introduce noţiunea de stagiu de cotizare contributiv, respectiv pentru stagiul minim şi stagiul complet sunt luate în calcul doar perioadele efectiv contributive. În document se arată că legea nouă, deşi recunoaşte perioadele necontributive ca fiind asimilate, acestea nu mai sunt cuantificate în stagiul minim de cotizare, excepţie făcând concediul pentru creşterea copilului care este asimilat de lege stagiului contributiv. Prin această prevedere în fapt Guvernul operează o creştere a stagiului de cotizare minim şi cel complet.
- De asemenea, analiza menţionează faptul că „într-o formulare extrem de ambiguă se introduce în legea nouă posibilitatea de a creşte vârsta de pensionare, stagiul minim cât şi complet de cotizare, cu trimitere la un raport al Comisiei Europene referitor la speranţa de viaţă. Raportul invocat prevede deja o creştere accentuată a speranţei de viaţă, atât la femei, cât şi la bărbaţi începând cu 2030, "însemnând că Guvernul pregăteşte terenul pentru o nouă creştere a vârstei de pensionare în perioada nu foarte îndepărtată, pentru că până în 2030 mai sunt doar 6 ani”.
- Sunt penalizaţi cei ce au lucrat în condiţii de muncă speciale sau deosebite mai mult de 21 de ani. Reducerea vârstei pentru cei ce au lucrat 30 de ani în condiţii deosebite este de 3 ani, iar pentru cei ce au lucrat în condiţii speciale 26 ani reducerea e de 2 ani.
- „În mod absolut bizar legea nouă pare să stimuleze pensionarea anticipată. Pensia anticipată din legea actuală se acordă cu maxim 5 ani înainte de împlinirea vârstei de pensionare pentru cei ce aveau peste 8 ani de stagiu peste stagiul complet de cotizare. În acest caz pensia nu era diminuată, iar cei pensionaţi astfel nu aveau dreptul să cumuleze pensia cu salariul. Legea nouă consideră că te poţi pensiona cu 5 ani înainte de vârstă, dacă ai stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani peste stagiul complet de cotizare, caz în care pensia este considerată pensie pentru limita de vârstă şi se poate cumula pensia cu salariul. Chiar şi pentru pensionarea anticipată parţială devenită în legea nouă pensionare anticipată, penalizările sunt mai mici în nouă lege. În legea actuală se prevede o reducere de 0,5% pentru fiecare lună până la 1 an, până la 0,25% până la 5 ani, iar în legea nouă penalizările sunt între 0,4 şi 0,2%”, se spune în document.
- Totodată, BNS atrage atenţia că în caz de accidente de muncă nu se mai poate primi pensie de invaliditate fără stagiu de cotizare. Accidentele de muncă au acelaşi tratament că accidentele obişnuite, nu se precizează în lege care este stagiul necesar pentru a beneficia de pensie de invaliditate, probabil se vor preciza aceste stagii prin normele de aplicare ale legii. Punctajele acordate pentru stagiul potenţial pentru persoanele pensionate pe caz de invaliditate se reduc semnificativ – pentru grupa 1 de la 0,7 la 0,25, pentru grupa 2 de la 0,55 la 0,2 şi la grupa 3 de la 0.35 la 0.1.
- „Faţă de nivelul pensiilor din decembrie nouă lege înseamnă – o creştere a pensiilor în plată cu 13,8% de la 1 ianuarie şi o creştere între 40 şi 89% de la 1 septembrie 2024, dacă ea va fi aplicată. Pentru viitor însă creşterile de pensii sunt condiţionate de procentul de creştere a veniturilor din contribuţii. Formularea este una ambiguă, nu se precizează dacă vorbim de creştere nominală sau de creştere reală sau ca % din PIB. Anual se va întocmi un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a punctului de pensie. Practic se instituie un mecanism de creştere a pensiilor ce ar trebui să fie avizat de Consiliul Fiscal. Se precizează că în măsură în care raportul Consiliului Fiscal va indică abateri de la impactul financiar sau de la mecanismul de calcul din lege Guvernul se obligă să ia măsuri de corecţie (creşteri de vârstă de pensionare, creşteri de stagiu de cotizare, creşteri de contribuţii sociale etc)”, se arată în document.
- Nu în ultimul rând, BNS susţine că mecanismul de stabilitate, aşa cum este numit în proiectul de lege, creează la rândul lui inechitate raportat la contributivitate – o persoană care a contribuit un număr mai mic de ani, dar cu baza de calcul formată din salarii mai mari obţine astfel o pensie mai mică decât o persoană care a contribuit 35 de ani cu baza de calcul formată din salarii mici, deşi cumulat valoarea contribuţiilor plătite în primul caz este mai mare decât cea din al doilea caz.
Citeşte integral analiza Sindicatele scriu Comisiei: Legea pensiilor sancționează persoanele active, majorarea cu 40% este electorală. Cele 8 probleme majore ale reglementării pe Curs de Guvernare