Ce s-a întâmplat cu metroul de suprafață promis de Nicușor Dan? Primăria Capitalei cere bani pentru el, iar Ministerul Transporturilor discută. Nimeni nu știe când ar putea începe treaba

Ce s-a întâmplat cu metroul de suprafață promis de Nicușor Dan? Primăria Capitalei cere bani pentru el, iar Ministerul Transporturilor discută. Nimeni nu știe când ar putea începe treaba

Nicușor Dan a cerut Guvernului să aloce peste 628 de milioane de lei din PNRR pentru construcția metroului de suprafață din București.

E un proiect pe care primarul general al Capitalei a promis, încă din campania electorală, că îl va scoate la capăt, în 4 ani.

Până acum au trecut abia 4 luni de când Nicușor Dan e primar general. Dar proiectul e încă în stadiul de concept.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Nicușor Dan a solicitat Guvernului 7 miliarde de euro din PNRR pentru proiecte pe care vrea să le dezvolte, în București.

Printre ele se numără și metroul de suprafață pe care Nicușor Dan l-a promis în campania electorală.

Din informațiile SpotMedia.ro, pentru realizarea acestui sistem de metrou, Primăria Capitalei a solicitat peste 628 de milioane de lei.

Primarul Nicușor Dan a precizat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că pentru niciunul dintre proiectele pentru care a cerut finanțare prin PNRR nu s-a făcut, încă, studiu de fezabilitate (document fundamental, în baza căruia se proiectează și ulterior se construiesc proiecte – n.red.).

Dar, susține Nicușor Dan, un astfel de studiu se poate face într-un an.

La Ministerul Transporturilor s-a creat un grup de lucru care caută soluții

Ministerul Transporturilor a confirmat, la solicitarea SpotMedia.ro, că a înființat un grup de lucru din care fac parte ”profesioniști și reprezentanți ai societății civile”, în vederea creării unei variante de tren metropolitan în București-Ilfov, sub coordonarea secretarului de stat Ionel Scrioșteanu.

SpotMedia.ro a solicitat Ministerului Transporturilor să ne comunice cine face parte din acest grup și de câte ori s-a reunit el până acum. De asemenea, am cerut o întâlnire cu reprezentanți ai grupului, pentru o discuție documentară despre viitorul metrou de suprafață.

Ministerul Transporturilor nu a dat curs niciuneia dintre aceste solicitări.

Totdată, SpotMedia.ro a solicitat în scris detalii referitoare la metroul de suprafață:

  • Ce trasee se iau în calcul pentru metroul de suprafață promis de Nicușor Dan
  • Ce fel trebuie să fie calea ferată folosită: simplă, dublă sau triplă? Să fie electrificată sau nu?
  • Se va folosi doar șină deținută de CFR SA sau va fi nevoie să se construiască și alte șine?
  • Cine va fi responsabil pentru construcția stațiilor?

De asemenea, am solicitat Ministerului Transporturilor să ne comunice în ce stadiu se află proiectul metroului de suprafață din București și cât va mai dura această etapă. Și – cu titlu general – cât estimează instituția că va dura realizarea întregului proiect.

Ministerul Transporturilor nu ne-a oferit răspunsuri clare.

”Proiectele vizate, în domeniul trenului metropolitan (un adevărat metrou de suprafață a regiunii), vor permite integrarea cu rețeaua de metrou și tramvai din interiorul Bucureștiului prin extinderea acestor linii până la Centura Feroviară și construirea de stații intermodale, moderne (…)

În acest sens sunt vizate liniile radiale către București, o parte din acestea fiind modernizate în perioada recentă (București – Ploiești, București – Aeroport Otopeni, București – Constanța) sau sunt în curs de modernizare (București – Giurgiu).

MTI pregătește un amplu studiu de fezabilitate pentru modernizarea liniilor din complexul feroviar București, în timp ce autoritățile locale din regiune și-au arătat interesul pentru implicarea în proiecte complementare (modernizare gări, construire gări noi, modernizare treceri la nivel, construire pasaje rutiere denivelate, creșterea capacității feroviare, achiziția de trenuri) (…)

În funcție de rezultatele studiilor de specialitate (studii de trafic, studii de fezabilitate, analize cost beneficiu), va rezulta amploarea investițiilor necesare: de la lucrări de reparații și reînnoire până la reconstrucție a căii care poate implica lucrări de dublare, triplare etc. (…)

Lucrările cele mai dificile sunt estimate a fi necesare în zona de nord a Bucureștiului, la ansamblul de linii cuprins între Gara de Nord și Gara Chitila – zonă de intersecție a 8 direcții majore de deplasare – și pe centura feroviară – în special pe arcul estic care, în prezent, este format dintr-o linie ferată simplă, neelectrificată cu viteze foarte mici de circulație și fără amenajări pentru stații de tren urban/metropolitan.

Se analizează si utilitatea unor linii industriale de pe teritoriul Bucureștiului (vechea linie Cotroceni, linia de la CET Sud, linia de pe platforma Faur-Republica și cea de pe platforma Chimopar), în corelare cu proiectele de dezvoltare a metroului și a rețelei de tramvai”, se arată în raspunsul dat SpotMedia.ro.

Nu ne e clar dacă faptul că ministerul ”pregătește un amplu studiu de fezabilitate” înseamnă că lucrează efectiv la el sau doar face documentația necesară pentru a selecta, la licitație, o societate care să întocmească studiul respectiv.

Din informațiile SpotMedia.ro, a doua variantă e cea corectă: se culeg informații pentru realizarea documentației necesare lansării unor licitații pentru studii de fezabilitate.

De altfel, Ministerul Transporturilor precizează că un proiect de tren urban în regiunea București-Ilfov s-ar putea prelungi pe mai mult de 15 ani.

”Dar diverse faze de dezvoltare urmează a fi implementate în anii următori, în contextul fondurilor europene prin programele PNRR, POT și POR”, a mai transmis instituția.

Or, asta înseamnă că traseele pe care le-a prezentat Nicușor Dan la conferințele de presă nu sunt bătute în cuie. Ele s-ar putea modifica în funcție de concluziile diverselor studii pe care Ministerul Transporturilor susține că le va face.

Asociația Metrou Ușor: Există 2 variante care se pot lua în calcul

La discuțiile grupului înființat de Ministerul Transporturilor au fost invitați să participe și pasionații de infrastructură din cadrul Asociației MetrouUșor. Informația a fost confirmată pentru SpotMedia.ro de ONG, nu de MT.

Reprezentanții MetrouUșor ne-au spus și că, totuși, nu ne pot da detalii despre discuțiile grupului de lucru.

Cu titlu general, însă, MetrouUșor susține că există doar 2 soluții pentru a face metrou de suprafață, în București. Mai exact, administrația ar putea opta pentru:

  • un tip de tramvai care circulă total separat de restul traficului și cu viteze mult mai mari. E un sistem implementat deja în Atena și la Syndey, cel mai mare oraș din Australia
  • un tip de garnitură care în oraș circulă pe șine de tramvai, dar în suburbii se deplasează pe cale ferată, la fel ca trenurile. Problema este că aceste garnituri vor avea și în oraș nevoie de peroane mai înalte decât refugiile de tramvai. Acest tip de metrou de suprafață a fost implementat la Manchaster, în Marea Britanie, a explicat MetrouUșor pentru SpotMedia.ro.

MetrouUșor ne-a mai transmis și că există multe probleme de rezolvat și că rostul grupului este tocmai de a se asigura că nu se adoptă soluții rigide, ci unele adaptate specificului orașului.

Nicușor Dan: În 4 ani, ”de la prima hârtie, la prima călătorie”

Rămâne să vedem de cât timp vor avea nevoie Ministerul Transporturilor și Primăria Capitalei pentru a realiza documentația necesară alegerii variantelor optime de lucru pentru metroul de suprafață din oraș.

Apoi, rămâne să aflăm în cît timp îl vor putea realiza.

În campania electorală, Nicușor Dan a promis că proiectul va fi realizat ”de la prima hârtie până la prima călătorie” în 4 ani.

Dar au trecut deja 4 luni și nu avem nicio informație certă despre cum s-ar putea realiza proiectul. Și, cu fiecare zi care trece, termenul asumat de primarul general pentru finalizarea lucrărilor e din ce în ce mai scurt.

Citește și:

Bucureștiul n-are nicio șansă la tramvaie noi, în următorii ani! Contractul cu Astra Arad încă nu s-a semnat, iar cel cu VFU Pașcani e sub semnul întrebării