Bucureștenii se pot baza, astăzi, pe mai puțin de o treime dintre cele 1.198 de adăposturi în care ar trebui să se poată refugia, în caz de atac asupra Capitalei sau dezastru natural, a transmis Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), într-un răspuns formulat la solicitarea spotmedia.ro.
Vă arătăm, astăzi, pe larg, cum arată adăposturile, ce dotări minime ar trebui să conțină ele, dar și cum se pregătesc asociațiile de proprietari să rezolve problema.
Pentru adăpostirea bucureștenilor în caz de atac armat asupra Capitalei există, în oraș, 1.383 de spații, potrivit ISU București – Ilfov (ISU B-IF).
Dintre acestea:
- 185 sunt pasaje, parcări subterane, stații de metrou și alte asemenea locuri care ar putea găzdui circa 55.000 de oameni.
- 1.198 de adăposturi de protecție civilă, amenajate în subsoluri de blocuri, școli, instituții publice sau sub alte clădiri cu destinații diverse, cum ar fi sedii de firme, care, în teorie, ar putea asigura refugiu pentru încă puțin peste 200.00 de persoane (adică aproape 10% din populația Capitalei).
Așa arată situația pe hârtie. În realitate, însă, lucrurile stau mult mai rău, din cauză că, în majoritate, adăposturile de protecție civilă nu pot fi folosite.
Mai exact, din 1.198 de adăposturi de protecție civilă, doar 347 (adică mai puțin de o treime - n.red.) sunt funcționale, a precizat IGSU, într-un răspuns pentru spotmedia.ro.
Cum funcționează adăposturile de protecție civilă și de ce multe nu pot fi folosite
La bloc, adăpostul de protecție civilă le aparține proprietarilor și este alcătuit din mai multe camere aflate la subsol.
Ca să poată fi folosit, acel adăpost ar trebui să aibă dotări minime, care să le asigure persoanelor care se refugiază înăuntru cât mai multe șanse de supraviețuire. Este vorba despre: ventilație (pentru că adăpostul nu are ferestre - n.red.), curent electric, apă curentă, toalete funcționale, dar și un tunel prin care ocupanții adăpostului să poată ieși din subteran la distanță față de locul de adăpostire.
Din păcate, din cauză că n-au fost întreținute, de-a lungul anilor, multe dintre adăposturi nu mai au de niciunele.
Un exemplu este adăpostul de la blocul i5 de pe Bulevardul Alexandru Obregia (din Sectorul 4). Clădirea a fost construită în anul 1980. Tot atunci a fost amenajat, la subsol, adăpostul de protecție civillă, care apoi a fost lăsat să se degradeze.
Am vizitat adăpostul împreună cu Radu Aretu. Locuiește în bloc chiar din 1980. Iar din 2005 este și administrator.
L-am urmat pe administrator, din holul scării de bloc, la subsol, până la o ușă grea, încuiată, din fier.
Dincolo de ea este adăpostul. E format din 5 camere nedecomandate mari.
Radu Aretu spune că n-a găsit niciodată vreo schiță a adăpostului și nu știe câți metri pătrați are. Dar, judecând după suprafața apartamentelor sub care se află, ar fi vorba despre peste 200 de metri pătrați.
Din păcate, dotările lipsesc. Dincolo de ușa grea, intrăm într-un sas (o încăpere-tampon), apoi direct în prima cameră a adăpostului. E spațioasă, dar n-ar putea fi folosită pentru adăpostire.
Motivul: instalația pentru aerisire și filtrarea aerului (în vederea îndepărtării prafului - n.red). nu funcționează. Nici n-ar avea cum, de vreme ce îi lipsesc mai multe componete.
Supapele de suprapresiune montate în pereți nu se deschid, din cauză că mecanismele sunt ruginite. Din termometrul care să ajute la măsurarea presiunii interioare, în timpul folosirii instalației de ventilație, a rămas doar carcasa.
„Dacă vă uitați pe pereți, o să vă dați seama de două lucruri. Mai întâi, se vede nivelul până la care ajungea apa, când se inunda adăpostul. Au fost probleme mari cu inundațiile, în tot subsolul. Și câtă vreme a băltit apa aici, a stricat o mulțime de lucruri. Parte s-a evaporat și a corodat pereții (din care într-adevăr se vede armătura ruginită - n.red.), dar și instalațiile.
Apoi, o să vedeți că pe pereți sunt desene. Asta, pentru că a adăpostul a fost deschis multă vreme, înainte să ajung eu administrator. Și a fost loc de joacă pentru copii”, a spus Aretu.
Trecem dintr-o cameră în altă. Aceleași condiții. În a cincea încăpere descoperim încă o instalație de ventilație. Și aceasta ar trebui să funcționeze cu curent. Dar nu mai merge nici măcar manual, pentru că s-a rupt până și manivela, mâncată de rugină.
Instalația originală de curent s-a stricat. Așa că locatarii au făcut alta. Dar aceasta e suficientă doar pentru câteva becuri, nicidecum pentru a susține funcționarea instalațiilor de ventilație.
Apă curentă nu există în adăpost. Iar toaletele turcești nu pot fi utilizate. De fapt, ne arată Radu Aretu, cineva a și spart peretele unei toalete, în perioada în care adăpostul se inunda, în speranța că apa se va scurge mai ușor.
În plus, pompa care ar ajuta la evacuarea apei uzate a ruginit și nu mai poate fi folosită.
Nici tunelul care ar trebui să asigure ieșirea de salvare, la distanță de bloc, nu poate fi folosit. Rolul lui ar fi ca, în cazul în care blocul se prăbușește, să le permită oamenilor să poată ieși la suprafață. Fără un astfel de tunel, ar rămâne captivi în adăpost, sub un morman de dărâmături.
„Au venit de la ISU în urmă cu câteva săptămâni. Au verificat adăpostul. Au încercat să deblocheze intrarea în tunelul de urgență, dar n-au reușit. Și-au notat că adăpostul nu este funcțional, dar nu ne-au spus ce să facem.
Poate că ne-ar ajuta primăria... Nu știu dacă se poate face pe banii proprietarilor. Ar fi o sumă destul de mare doar pentru curățenie, în tot adăpostul. Iar la aceste instalații nu ne pricepem. Ar trebui cineva care să se priceapă.
Și, în plus, am înțeles că adăpostul ar fi și pentru locatari din blocurile vecine. Noi suntem în jur de 80, în acest bloc. Dar aici ar trebui - potrivit normelor - să încapă mult mai mulți. Dacă ar fi să se renoveze pe banii proprietarilor, ar trebui să contribuie și ei, nu? Dar cum?”, se întreabă administratorul Radu Aretu.
Până se va găsi o soluție, adăpostul rămâne așa cum este. Iar dacă mâine ar fi nevoie de el, n-ar ajuta la nimic.
Proprietari care au început renovarea adăpostului din bloc: Pentru siguranța noastră îl facem!
Asociația de proprietari de la scara A a blocului N9 a avut ceva mai multă grijă de adăpost. Nu l-a lăsat descuiat și nici plin cu apă, la inundații. Iar acum - în contextul războiului din Ucraina - a decis să îl renoveze.
Președintele asociației de proprietari, Niculae Dumitriu, ne-a arătat că instalația centrală de ventilație funcționează și cu curent, dar și dacă este acționată manual.
„Asupra panourilor electrice nu s-a intervenit, de-a lungul anilor. Au rămas aici, așa cum au fost instalate. Dar s-au conservat”, ne-a explicat președintele asociației de proprietari.
Se deschid și se închid fără probleme și supapele de suprapresiune din pereți.
Este practitabil și tunelul de evacuare din adăpost, care duce la o ieșire aflată în grădina de lângă bloc.
La intrarea în adăpost există și o listă cu instrucțiuni de la darea în folosință a adăpostului. Se menționează că instalația de ventilație trebuie acționată o oră săptămânal. Semestrial este nevoie de verificarea instalațiilor electrice și sanitare. Nimeni n-ar mai putea spune acum în ce perioade s-a respectat acest program.
Cert este că niciuna dintre persoanele care au fost desemnate, în 1976, să răspundă de aceste operațiuni nu mai este în viață.
Cu o cheltuială de 6.000 de lei, asociația blocului N9 a pus deja în funcțiune instalațiile sanitare și toaletele. Acum ia în calcul să instaleze o serie de prize, în condițiile în care adăpostul are doar una. Și ea ar fi insuficientă.
În plus, asociația vrea să toarne șapă în adăpost. Atunci când a fost dat în folosință, constructorul n-a mai așternut și pardoseală, așa că suprafața pe care oamenii ar urma să se adăpostească este, în mare parte, una de pământ.
Andreea Weinerich - care este și consilier local PNL la Sectorul 3 - se ocupă de administrarea clădirii. Și spune că o astfel de investiție era necesară.
„În contextul actual, avem toate motivele să reabilităm acest adăpost. E o situație particulară, în condițiile în care blocul N9 mai are o scară, cu un alt administrator.
Adăpostul este amenajat sub ambele scări, doar că scara B nu are acces la adăpost decât prin exterior. Va trebui să găsim o cale să colaborăm pentru reabilitarea adăpostului, în condițiile în care el este destinat ambelor scări de bloc”, a explicat Andreea Weinerich pentru Spotmedia.ro.
Cu alte cuvinte, dacă proprietarii vor să își pregătească adăpostul, există întotdeauna o cale.
Și primăriile au de lucru la adăposturile lor
Dacă de adăposturile de la parter de bloc trebuie să se ocupe asociațiile, pe cele publice trebuie să le mențină în funcțiune autoritățile locale. Ele aparțin consiliilor locale. Dar consiliile sunt organisme deliberative, care se exprimă doar prin vot. Cu alte cuvinte, consiliul poate aproba cheltuirea unor sume pentru întreținerea adăposturilor. Dar tot primăria trebuie să se ocupe de ele.
Primăria Sector 1 a transmis, la solicitarea Spotmedia.ro, că există 24 de adăposturi publice de protecție civilă situate la unități de învățământ, instituții publice sau locuințe sociale pe care le administrează Consiliul Local. Dintre cele 24, 17 sunt funcționale, iar 7 doar parțial funcționale. Dar, mai spune Primăria Sectorului 1, situația este în curs de remediere și în aceste 7 adăposturi.
Primăria Sectorului 2 ne-a comunicat că are 8 adăposturi de protecție civilă în administrare. Unul este închiriat, dar celelalte 7 sunt pregătite să adăpostească populația, la nevoie.
Primăria Sectorului 3 are 8 adăposturi. Momentan, toate sunt „utilizate pentru alte destinații, cu respectarea normelor tehnice, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maxim 24 de ore”.
Primăria Sectorului 4 nu a răspuns solicitării Spotmedia.ro, până la momentul publicării acestui articol.
Primăria Sectrorului 5 susține că nu administrează adăposturi de protecție civilă. Sunt 50 amenajate în sector, dar 45 aparțin unor asociații de proprietari, iar celelalte 5 sunt ale unor firme.
Primăria Sectorul 6 susține că administrează 72 de adăposturi de protecție civilă. Instituția a transmis pentru spotmedia.ro că a solicitat de la ISU B-IF o situație actualizată a stării în care se află aceste adăposturi, dar nu a primit-o încă.
La solicitarea spotmedia.ro, IGSU a transmis că ISU B - IF verifică lunar circa 20 de adăposturi, adică 0,16% din totalul fondului de adăpostire din oraș.
spotmedia.ro va continua să solicite informații și vă vom ține la curent cu evoluția reparațiilor la aceste adăposturi.