Pandemia ne-a făcut să ne uităm cu mai mare atenție în jurul nostru, iar fenomenul s-a resimțit atât la nivel individual cât și la nivelul marilor companii.
Astăzi vorbim despre Fondul pentru Păduri creat de BRD într-un moment de cumpănă pentru întreaga planetă.
De ce au ales să susțină investițiile în păduri, ce vor face peste 50 de ani pentru ele și, mai ales, cum a influențat pandemia această decizie, ne spune Flavia Popa, Secretar General, BRD Groupe Société Générale, într-un interviu acordat Spotmedia.ro.
Ce este acest fond și ce v-ați propus să realizați?
Fondul BRD pentru Păduri a fost creat de BRD pentru a susține fondul forestier al României, prin acțiuni de împădurire și reconstrucție forestieră, conservare, dar și pentru a contribui la o mai bună educare a noastră în spiritul valorilor de mediu.
Pentru început, el este un fond de susținere a sectorului non-profit, care poate aduce valoare adăugată unor strategii ale statului.
Am ales pădurile din mai multe motive. Primul si cel mai important este că pădurile sunt unii dintre cei mai buni aliați pe care îi avem în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Copacii sunt cei care stochează cel mai eficient dioxidul de carbon produs de activitățile noastre, așa că plantările și protejarea arborilor sunt privilegiate în multe țări care vor să lupte eficient împotriva schimbărilor climatice.
România, spre deosebire de alte țări, are, încă, o suprafață importantă de păduri și, dacă intervenim rapid, costurile ar fi mult mai mici, noi putând să conservăm acolo unde alte țări vorbesc de plantări masive.
Desigur însă că situația este diferită în funcție de zonă, și asistăm și noi la deșertificări sau creșteri de temperatură și fenomene exteme care se amplifică din cauza tăierilor de copaci.
Un al doilea motiv pentru care am decis să ne alăturăm acestei cauze este acela că pădurile sunt un subiect care ia amploare în România, dupa ce mai multe anchete jurnalistice au arătat nereguli în exploatare și numeroase tăieri ilegale.
Au fost apoi incidente în care pădurari și-au pierdut viața sau au fost răniți grav în urma confruntărilor cu mafia lemnului.
În 2019 au fost organizate marșuri pentru păduri și cauza este foarte prezentă în rândul românilor.
În decembrie 2019 am decis să creăm acest fond care își alege în fiecare an proiecte fie de conservare, fie de reconstrucție de păduri.
În 2020 s-a lucrat împreună cu WWF la un pilot al programului Pădurile Nimănui, care presupune identificarea și protejarea celor mai tinere păduri ale României, cele crescute în ultimele decenii pe locul fostelor pajiști neîntreținute.
WWF Romania spune că sunt peste 500.000 de hectare de pădure nerecunoscute încă de statul român, reprezentând suprafața județului Brașov, sau aproape 7% din suprafața împădurită a țării.
Împreună am dus acest proces pentru conservarea primelor 100 de hectare în județul Sibiu, la Nocrich.
Acest proiect început împreună este primul de acest fel și face posibil ca WWF să deruleze campanii asemănătoare pentru următoarele hectare.
Un alt proiect este cel din județul Iași: pădurea Deleni a fost aleasă de partenerul nostru EcoTree, un start-up ecologic din Franța, din mai multe proiecte pe care ei le-au studiat, și criteriile au fost multiple: ecologice, de biodiversitate dar și sociale.
Ne doream o pădure mare care să asigure nevoile de biodiversitate dar sa indeplineasca și un rol social.
Pădurea aleasă este reconstruită pentru că a fost afectată de boli și de secetă.
Ea este lângă o comunitate din Deleni, care este activ implicată în reconstrucție.
Nu lucrăm cu voluntari veniți din altă parte, și care odata plecați nu rămân legați neapărat de proiect, ci creăm locuri de muncă pentru oamenii din zonă, astfel încât ei să facă parte din proces.
Apoi reconstruim zone umede – 2 lacuri de pădure, secate, care vor asigura apa necesară pentru a menține pădurea verde si contribuind astfel la șansele de supraviețuire ale copacilor.
Apoi se vor identifica și se vor planta arbori meliferi și vom asigura popularea cu albine a pădurii.
Ele sunt necesare atât pentru pădure, cât și pentru oameni, care vor găsi astfel o ocupație. Factorul social, de cooperare cu comunitatea locală, este determinant pentru că fără îngrijire, pădurea nu își îndeplinește rolul.
Mai adaug doar că acest proiect este munca mai multor organizații și oameni din Franța și România, pentru că proiectul este inițiativa colegilor de la Paris, și el a crescut odată cu implicarea multor filiale din România ale Grupului nostru, Societe Generale Global Solutions Centre, ALD Automotive România, BRD Asigurări de Viață, BRD Fond de Pensii, BRD Asigurări Generale, BRD Sogelease și BRD Asset Management.
Spuneați despre creșterea unei păduri că înseamnă mai mult decât plantarea unor arbori, iar proiectul care începe în această lună se va încheia odată ce pădurea va ajunge la maturitate, peste 50 de ani. Ce v-ați propus, pe mai departe în acest proiect?
De multe ori, percepția este aceea că, odată plantarea realizată, misiunea partenerilor se încheie. Dimpotrivă, ea atunci începe.
E ca în viață, nu întâlnirea e esența, ci drumul de acolo înainte.
Parteneriatul nostru cu EcoTree presupune managementul pădurii și al întregului ecosistem până la maturitate – adică pe o perioadă de peste 50-60 de ani.
Unele specii de arbori ajung la maturitate după 100 de ani. Proiectul presupune de asemenea managementul relației cu comunitatea, care va fi implicată atât în lucrările de amenajare, întreținere cât și îngrijirea albinelor, generând în acest fel locuri de muncă.
Ce alte proiecte aveți în plan?
Aș vrea să clarific un aspect: Fondul BRD pentru Păduri este o acțiune complementară pe latura socială a luptei împotriva schimbărilor climatice.
Ca bancă știm că avem o responsabilitate mare și ea este in primul rând exercitata în zona de business, unde avem și impactul cel mai de seamă.
Eforturile noastre sunt pentru a integra criterii sociale și de mediu pentru toate finanțările noastre și a privilegia în acest fel finanțările care contribuie la o economie mai verde.
Revenind la dimensiunea socială a implicării noastre, ne interesează foarte mult ca pădurea sa fie percepută ca un factor care poate produce dezvoltare pentru comunitățile din jur, nu doar atunci când este tăiată și vândută, ci și printr-un management durabil al ei.
Pădurea este un factor de dezvoltare, ea poate aduce locuri de muncă, noi business-uri, de la eco-turism la agricultură.
Ea constituie în acest moment, dacă e să vorbim in termeni economici, un mare avantaj competitiv pentru România, deși în domeniul mediului nu ar trebui să fie competiție, pentru că trăim pe aceeași planetă.
Ne interesează să incurajăm business-urile verzi și o relație cu pădurile și cu mediul în general care să se bazeze pe protejare, conservare, și nu pe distrugere.
Cum v-a găsit pandemia și cum ați descrie ultimul an și jumătate pentru dumneavoastră, ca manager? Care a fost cea mai importantă lecție pe care v-a oferit-o pandemia?
Ca toate evenimentele mari, venite pe neașteptate, această pandemie ne-a scos din rutina zilnică, punându-ne într-o stare de alertă permanentă, de challenge la nivel personal, dar și la nivel de comunitate.
Văd pandemia ca pe o grea încercare planetară, din care ar trebui să ieșim mai înțelepți, cum se întâmplă întotdeauna după o mare provocare care te zdruncină bine.
Mai cred că, paradoxal, această criză sanitară ne-a ajutat să ne reamintim și cat suntem de fragili, dar și că, în ciuda fragilității, oamenii au puteri nebănuite de adaptare și acțiune, reziliență și curaj.
Pandemia ne-a adus lecții valoroase pentru viitor, despre cât de importantă este sănătatea și sistemele care se îngrijesc de ea, despre digitalizare, cu uriașele ei avantaje și riscurile pe măsură, despre acele priorități și alegeri care trebuie să pună omul în centrul lor.
Viața mea a curs „pe repede înainte” în perioada aceasta.
Profesional, am fost tare bucuroasă să constat că ne-am adaptat cu hotărâre noilor condiții și am găsit soluții să rămânem neclintiți în serviciul clienților noștri, că echipele au fost mai motivate ca niciodată.
Așadar, dacă fiecare dintre noi a învățat cat mai mult pe plan personal din aceasta pandemie, atunci si noi toti, ca națiune, vom ști să descifrăm mai bine situațiile neașteptate care, probabil, ne așteaptă după colț chiar în aceste momente, și, de asemenea, să punem în aplicare sisteme de protecție echilibrate și adecvate vremurilor în care trăim – așadar, privesc viitorul cu entuziasm și cu optimism.
Credeți că pandemia ne-a făcut mai buni?
Eu cred că da, eram și suntem buni în mod fundamental. Pandemia ne-a făcut poate mai conștienți de impactul pe care îl avem cu toții asupra acestei planete pe care trăim, muncim, iubim…
Cred că această pandemie ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru noi toți: resursele pe care le consumăm ca să trăim nu sunt nelimitate și ar trebui să fim mai atenți și mai generoși cu copiii noștri și cu toți cei care vor veni după noi.
Chiar dacă vom face gesturi mici – să plantăm un copac, să menținem curățenia în jurul nostru, să refolosim hârtia – și tot este un motiv suficient ca să spunem că da, suntem responsabili.
Cum sperați să fie anul 2021?
Sper că va fi un an mai bun din perspectiva responsabilității noastre colective față de planetă, și prin asta vreau să spun că m-aș bucura dacă viitorul nu va mai fi la fel ca în perioada pe care o lăsăm în urmă, adică mai lipsit de excese și, până la urmă, mai plin de speranță verde pentru fiecare dintre noi: indivizi, comunități, companii…